Vârful Negoiu, Vârful Călțun și Vârful Lespezi, Munții Făgăraș

1. Piscul Negru (1.200 m) – Lacul Călțun (2.135 m)

triunghi albastru // mediu // 3 ore

Facem poza de grup in mers. Trecem prin fata locatiilor de cazare din zona Piscul Negru (Transfagarasan), de pe malul drept al Râului Capra, unde este si o biserică, apoi o casa parasita dar si niste casute in copaci (La Insule).

Pana la Lacul Caltun ne va indruma timp de 3 ore marcajul triunghi albastru. El porneste in paralel cu punct albastru. Urcam prin padure si mai suflu din cand in cand in fluier. Traversam firul vaii Caltun pe malul stang.

Dupa ce depasim o stana prin parte de jos a acesteia, urcam un prag intre Valea Caltun si Valea Paltinul. Intram intr-un afinis si completam din mers micul dejun. Atentie! Pentru cei ce vor sa mearga spre Saua Paltinului, in afinis este ramificatia de trasee – 1 oră 15 minute de la start –, dar este marcata slab pe o piatra! Noi continuam catre stanga si traversam Valea Paltinului.

Deasupra nivelului padurii este clara alcatuirea glaciara a vailor si caldarilor. In stanga se inalta peretele lateral al Lespezilor, pe dupa care facem un cot, urcand inca un prag glaciar. In caldarea superioara, intalnim marcajul cruce albastra, care ni se alatura, si care leaga L. Caltun de capatul argesean al tunelului de la Balea. Nici aceasta intersectie nu este usor identificabila – 2,5 ore de la pornire.

Pe urmatorul prag glaciar este Lacul Călțun, locul unde am campat anul trecut, si unde cu tristete constat a fost desfiintat refugiul vechi, ramanand disponibil cel nou cu o forma mai futurista, amplasat putin mai sus.

După 3 ore ne găsim la Lacul Călțun.

2. Lacul Călțun (2.135 m) – Portița Călțunului (2.259 m)

bandă roșie // mediu // 15 minute

Staționăm 30 minute lângă Lacul Călțun si facem aprovizionare cu apa de izvor. Sursa de apa este un firicel care se prelinge in dreapta lacului pe peretele Lespezi – Caltun, impunator de la baza lui. Lacul Caltun se gaseste la cota 2.135 mdm, are o adancime de 12 m si ocupa 0,7 ha. Este un loc foarte bun de campare, ales de multi turisti care “fac” creasta.

Am scurtat putin pe malul drept al lacului, cel dinspre izvor, si am intrat in poteca marcata de acum banda rosie. Urcam un prag glaciar superb, poteca mergand mult pe piatra.

După 15 minute de urcare de la lac, suntem pe acest prag, care se numeste Portița Călțunului.

3. Portița Călțunului (2.259 m) – Strunga Doamnei (2.348 m)

bandă roșie // mediu // 30 minute

La Portița Călțunului (sau Portita Negoiului) este un punct de belvedere in dreapta potecii cum am urcat, de unde se vad frumos Lacul Caltun de la etajul superior, acum “mai mic”, Laitelul cu al sau urcus celebru, iar in zare pe vreme buna recunoastem triunghiul Vistea – Moldoveanu. La picioarele noastre, spre nord, este intinsa Tara a Fagarasului in dreptul nostru fiind localitatile Cartisoara si Porumbacu. In continuarea sensului din care am venit, se intuieste poteca marcata care traverseaza pe curba de nivel un grohotis si apoi inconjoara varful din centru, numit Vârful Dintre Strungi (2.476 mdm), pentru ca pe stanga lui se gaseste Strunga Doamnei, iar pe dreapta Strunga Dracului. In dreapta acestui varf, este Vârful Negoiu. In stanga impresioneaza abruptul Lespezi – Caltun. Cele trei sunt tinta excursiei noastre de astazi. Mai avem putin. Ce fain arata!

Am stat vreo 15 minute in Portita Caltunului, caci merita ceva poze. Am urmat aceeasi banda rosie prin grohotis.

La jumătate de oră de la Portița Călțunului ajungem în Strunga Doamnei. La intrarea in Strunga Doamnei, poteca se bifurca. In stanga se urca abrupt prin hornul din Strunga Doamnei situat in stanga Vârfului Dintre Strungi. Alta varianta continua inca putin inainte, apoi urca abrupt tot catre stanga prin alt horn, ceva mai spectaculos, Strunga Dracului, prin dreapta Vârfului Dintre Strungi. Varianta Strunga Dracului este inchisa turistilor de cativa ani, in urma unor accidente datorita desprinderilor de stanci. Interdictia este clar semnalata in traseu. Din acel moment in Strunga Doamnei, care a devenit astfel solutia principala de acces de la Lacul Caltun la Vf. Negoiu, s-a dublat marcajul pana atunci banda galbena cu marcajul clasic de creasta banda rosie, care inainte era numai in Strunga Dracului.

4. Strunga Doamnei (2.348 m) – Vârful Negoiu (2.535 m)

bandă roșie // dificil // 1 oră

Urcam cu atentie pe marcajul dublu, banda galbena si banda rosie, prin Strunga Doamnei, ajutandu-ne si de lanturile de siguranta. In partea superioara a hornului este un punct mai ingust, unde trebuie sa te strecori abil in special daca ai rucsac mare cu cort.

O dată iesiti din horn, suntem pe fata cealalta a muntelui si vedem in față Căldarea Berbecilor, in stanga un view superb cu Vârful Cornul Călțunului, primul dinspre noi, si Vârful Lespezi, urmatorul si intelegem de ce nu se pot urca aceste varfuri direct de aici pe linia crestei si de ce de pe aceste varfuri nu se poate cobori direct spre Lacul Călțun sau nu este o scurtatura catre creasta principala spre Laitel si Paltinul.

Poteca este de aici una usoara, prietenoasa, ea ocoloeste Vârful Dintre Strungi prin spate pentru a se intalni mai apoi cu vechea varianta din Strunga Dracului. Putin mai in față, in stanga, se lasa in caldare poteca pe care o vom urma dupa ce cucerim Negoiul. Pana atunci scrutam zarea si fixam Muntii Cozia si Buila Vanturarita.

Poteca banda rosie incepe din nou sa urce si dezvaluie incet incet catre stang sus si in fata prima tinta inalta a drumetiei noastre, Vârful Negoiu. La jumătate de oră de la Strunga Doamnei depășim bifurcatia spre Caldarea Berbecilor. De pe portiunea ultimului urcus pe Negoiu este un unghi foarte bun spre Vârful Șerbota si Custura Sărății, cel mai dificil traseu marcat din Romania, descris in articolul de anul trecut.

După 1 oră de mers din Strunga Doamnei, respectiv 2 ore de la Lacul Călțun, ajungem la cota maximă a acestei drumeții, Vârful Negoiu.

5. Vârful Negoiu (2.535 m)

Dupa 5 ore si jumatate cu tot cu pauze ne bucuram de cel mai inalt punct al traseului, Vârful Negoiu. Pe varf este o borna mare de piatra, un steag si intr-o cutie o geanta diplomat cu un jurnal de impresii. Vârful Negoiu (2.535 mdm) este top 2 in România, după Moldoveanu (2.544 mdm) si inaintea Vistei Mari (2.527 mdm), pe care ii vom vizita intr-o etapa urmatoare. Vă propun în continuare două tururi de orizont.

Tur de orizont către Nord și Vest https://www.youtube.com/watch?v=W3AImNDP_Vo&list=PLlH9tlgCODG8Bl-3vzuVTpUAIunWRLMmr&index=10

Tur de orizont către Sud și Est https://www.youtube.com/watch?v=L9ACkocoeT4&list=PLlH9tlgCODG8Bl-3vzuVTpUAIunWRLMmr&index=11

Catre Nord Tara Fagarasului si Valea Oltului, se vede catre NV si Sibiul. La Vest in ultimul plan, Muntii Parang, apoi venind catre planul apropiat, Muntii Capatanii, Muntii Buila Vanturarita, si varfurile din Fagaras: Ciortea, Scara, Serbota si Custura Saratii care leaga spectaculos rau Serbota de Negoiu, spre SV Muntii Coiza, spre Sud Caldarea Berbecilor in plan imediat si usor spre SE Lacul Vidraru alimentat de Raul Capra dar si de alti afluenti, de unde se formeaza apoi Raul Arges. Catre Vest, wow, Vârful Cornul Caltunului (2.505) si Vârful Lespezi (2.517) unde ne vom indrepta si noi dupa pauza principala de masa luata aici pe Vârful Negoiu.

Iata si grupul nostru pe varf. Bravo tuturor: Petra, Bogdan si Costi. Si mie!

6. Vârful Negoiu (2.535 m) – Căldarea Berbecilor

bandă roșie / bandă albastră // mediu // 1 oră

Pe Vârful Negoiu am citit o scrisoare de motivare de la fiica mea, Denisa (11). https://www.youtube.com/watch?v=kYdFwn60q0M&list=PLlH9tlgCODG8Bl-3vzuVTpUAIunWRLMmr&index=12

Părăsim cu greu Vârful Negoiu după o pauză de 1 oră si 15 minute. Coborim la inceput pe acelasi traseu pe unde am urcat Negoiul pe banda rosie, pana la ramificatia destul de prost marcata catre Caldarea Berbecilor si Saua (Seuta) Lespezi, de unde continua cu banda albastra.

După jumătate de oră de coborîre din vârf, ajungem la ramificatie. Coborim destul de mult in Căldarea Berbecilor, pe fundul ei. Pe alocuri căscăm bine ochii dupa marcaj, mai rar, decat pana acum. Trecem printr-o caldare pietroasa, avand mereu in stanga spatele Caltunului, pe care evident ca nu putem urca pe de-a dreptul. Se intrezareste un fir de apa ce spala o sistoaca; e clar abia acolo vom incepe urcarea prin care iesim din Caldarea Berbecilor.

7. Căldarea Berbecilor – Vârful Lespezi (2.517 m)

bandă albastră / nemarcat / punct roșu // dificil // 1 oră

La firicelul de apa, poteca schimba directia 90 de grade stanga. Urmeaza un urcus pipetis, pe smocuri de iarba.

Atentie! Pe la jumatatea urcusului, poteca marcata traverseaza sistoaca si vireaza puternic dreapta pe curba de nivel spre Saua Lespezi. Desi este poate optiunea cea mai sigura, fiind marcata, noi abordam aici o scurtatura identificata pe harta mapy.cz dar si in teren, si continuam sa urcam foarte abrupt, pe nemarcat, pana prindem creasta intro mica inseuare unde regasim marcaj, de data aceasta punct rosu, care leaga Saua Lespezi de Vârful Lespezi. Parcurgerea scurtaturii nemarcate a durat 20 de minute si am taiat un varf al unui triunghi ascutit. Atentie la orientare pe ceata!

Suntem pe Culmea Podeanu, asa se numeste acest picior de munte care coboara din Vârful Lespezi. In stanga o aglomerare de stanci formeaza Cornul Călțunului, de care suntem tot mai aproape, in fata avand Vârful Lespezi. Marcaj punct rosu. Poteca punct rosu urca spre Vârful Lespezi. Vedem niste „momâi” spre stanga, dar harta indica ca inca nu ne abatem spre Cornul Caltunului, fie ca harta! Dar in numai cateva minute ne trezim pe Vârful Lespezi.

8. Vârful Lespezi (2.517 m) – Vârful Cornul Călțunului (2.505 m)

punct roșu / nemarcat // dificil // 20 minute

Vârful Lespezi. Inseamna ca trebuia sa urmam momaile intalnite mai jos. Citisem ca mai este o potecă intre Vârful Lespezi si Vârful Cornul Caltunului, care urmeaza creasta matematica. Da, este, am identificat-o in teren, dar este mult, mult mai expusa. Asa ca, Dane, ia-o catinel inapoi, pana la momai, ca pare mai rezonabil. Si asa pana nu ajung pe varf, am temerea ca nu voi putea depasi pasajele expuse!

Coborim 5 minute de unde am venit pe punct rosu. Vedem acum chiar doua poteci cu „momâi” (turnulete de pietre pentru orientare), care se unesc mai incolo. Poteca cu momai este accidentata, pe steiuri de piatra (ca in Retezat), dar practicabila, cu atentie, la glezne! Ajung si la pasajul putin expus unde se trece mai usor si mai bine cu fata la stanca. Nu e asa de ingrozitor cum am crezut. Ma incurajez amintindu-mi mesajul Denisei. Dupa aceasta sunt doua posibilitati, una urca un hornulet usor in creasta maetmatica unde face jonctiunea cu cealalta poteca, wow, cum ar fi fost pe acolo, bine ca am luat-o pe “jos”, pe curba de nivel. Pentru a evita sa parcurgeti o poteca aeriana pana la varf, ramaneti mai degraba sub creasta, pe curba stancoasa de nivel, e mai frinedly, si urcati mai abrupt pe o stanca mare neteda atunci cand vedeti in dreapta varful.

Uf! Am ajuns!

9. Vârful Cornul Călțunului (sau Vârful Călțun) (2.505 m)

Am ajuns si pe singurul 2500-ar fara poteca marcata din muntii României! A fost greu. Dar nu asa de greu cum imi inchipuiam. In varf avem o enigma de rezolvat. Sunt 3 varfuri! pe o placuta scrie 2.505 m altitudine, pe alta 2.510 m altitudine, iar mai in față este o „mega „momâie””. Acum hotariti-va, ca se da peste cap clasamentul varfurilor de top…. Whatever, sunt in sfarsit pe Vârful Cornul Călțunului sau simplu Vârful Călțun, considerat in documentatiile vechi ca singurul 2500-ar abordabil doar de catre alpinisti. Ei, iata ca nu e chiar asa!

Pe fundalul pozelor de varf vedem Vârful Negoiu, de unde venim. Turul de orizont larg este similar cu cel de pe Negoiu, dar ce vedem in plus, altfel, unic este Lacul Călțun, mic si stralucitor in Caldarea Caltunului, pe unde treceam cu cateva ore in urma. Ce FRUMOS!

10. Vârful Cornul Călțunului (2.505 m) – Vârful Lespezi (2.517 m)

nemarcat / punct roșu // dificil // 20 minute

Ne intoarcem pe „momâi” si apoi pe punct rosu de la Vârful Călțun la Vârful Lespezi.

11. Vârful Lespezi (2.517 m)

Ne găseim pe Vârful Lespezi la cota 2.517 mdm, al 5-lea varf ca inaltime al tarii. In unele documentatii apare cu altitudinea de 2.522 mdm, care l-ar impinge mai sus o pozitie. Wonderful!

Turul de orizont este asemanator ca pe Negoiu. Acum avem un zoom si mai bun pe trapezul Vistea Mare – Moldoveanu (la E), dar si pe Lacul Vidraru (la S), si un view de excetie catre Cornul Caltunului si Negoiu (la V). Pentru prima data am bifat 3 varfuri de 2500 metri altitudine in aceeasi zi! Bravo Costi, bravo mie!

12. Vârful Lespezi (2.517 m) – Stâna Lespezi (1.560 m)

punct roșu // mediu // 1 oră și 15 minute

Incepem coborirea de pe Vârful Lespezi. Aceasta este varianta cea mai rapida de coborire de pe Lespezi la Piscul Negru. Tot drumul urmam marcajul punct rosu. Cand incepem coborirea avem o perspectiva clara asupra traseului pentru ca se vede jos sub nivelul padurii destinatia noastra, Piscul Negru. In partea superioara se coboara pe un picior secundar al Muntelui Lespezi, prin gol alpin, pe o poteca vizbila.

Intoarcem putin capul sa ne luam la revedere de la Varful Lespezi si remarcam o stnaca slefuita imensa in dreapta potecii. In stanga, se deschid cadre cu vedere spre Turnul Paltinului (ce fain se vede!) si spre Transfagarasan, sectorul argesean de serpentine.

Pierdem repede altitudine si apare la orizont in calea noastra limita padurii si o stana. Avem un ritm alert la coborire. Picioarele functioneaza mecanic, dar trebuie sa ramanem atenti caci ora pas gresit, calcatura stramba, iti poate strica cheful tocmai la sfarsit.

Marcajul este foarte clar. Din cand in cand intalnim ceva congloemerate masive ds tanci sau stanci izolate parca plantate de cineva in golul alpin inierbat.

Am coborît în ritm alert și în 70 de minute am ajuns la Stâna Lespezi.

13. Stâna Lespezi (1.560 m) – Piscul Negru (1.200 m)

punct roșu // ușor // 45 minute

Ocolim Stâna Lespezi pe dreapta. Am ajuns mai aproape de albia paraului Lespezi si primim din stanga si din dreapta inca 2 trasee inainte de intrarea in padure. In padure poteca se lateste. Reactivam fluieratul, just for safety! Oricum cateva ore mai tarziu, din masina, in drum spre casa, aveam sa intalnim nu mai putin de 7 ursi in 4 locuri diferite, prezenta deja constanta pe Transfagarasan, datorita comportamentului deformat al oamenilor care ii hranesc, desi ursul ca animal salbatic trebuie sa vaneze si sa isi procure hrana singur.

Piscul Negru. Am coborit in 1 h si 45 minute, dar am avut un ritm rapid, Analizand acest traseu, mi se pare obositor de parcurs in sens invers, cand pare a fi un urcus interminabil. De altfel pe urcare trebuie considerate 3,5 ore.