Creasta Făgărașului 3/5 – Munții Făgăraș

Lacul Călțun (2135) – Vârful Lăițel (2390) – Vârful Paltinul (2399) – Lacul Capra (2230) – Fereastra Zmeilor (2180) – “La Trei Pași de Moarte” (2170) – Lacul Podul Giurgiului (2200) – Vârful Viștea Mare (2527) – Refugiul Viștea Mare (2310)

Continuare de aici (Curmătura Tătarului – Lacul Călțun).

Aceasta este Creasta Făgărașului 3/5 – a treia etapă din traseul „full ridge” al Munților Făgăraș. Este segmentul cel mai înalt de traseu din cele 5 zile, altitudinea medie a crestei depășind 2.300 mdm pe acest sector de drum. Este și palpitant pentru că avem de traversat La Trei Pași de Moarte. Vom cuceri și Vârful Viștea Mare (2.527 m), al treilea cel mai înalt vârf muntos din România. Următoarea înoptare va fi în Refugiul Viștea, un refugiu de regulă aglomerat pentru că este cel mai apropiat de Vârful Moldoveanu, vârful cel mai înalt din România.

Harta Traseului

(click pe obiective pentru versiunea extinsă)

Caseta tehnică

Dificultate: greu

Durata / distanta: 11 – 12 ore / 19 km

Marcaj: banda rosie

Surse apa: inainte de Paltinul, Lacul Capra, Lacul Podul Giurgiului (punctele 6, 12, 19 de pe harta)

Altitudine minimă: 2050 mdm, dupa Lacul Capra

Altitudine maximă: 2527 mdm, in vârful Vistea Mare

Diferență de nivel: +1730 m / -1590 m

Observatii: interzis iarna, spectaculos cu cabluri la La Trei Pasi de Moarte, include al 3-lea varf al tarii Vistea Mare (2527 mdm)

1. Lacul Călțun (2.135 m) – Refugiul Călțun – Vârful Lăițel (2.390 m)

1 oră / 1,5 km / bandă roșie

La ora 7 pozam OZN-ul verde de deasupra lacului, alias refugiul Caltun (2150 mdm), cel nou, caci aici sunt 2 refugii langa lac. Acesta este situat pe pragul imediat superior lacului pe directia noastra de mers din aceasta zi. Intoarcem privirea si inspre directia de unde am venit aseara, spre Portita Caltunului si Negoiu, si tragem cu coada ochiului si la oglinda lacului Caltun. Dupa epuizarea resemtita pe finalul zilei precedente, am dormit foarte bine langa lacul Caltun (2135 mdm). Pe langa invatatura de minte ca mai bine car apa decat papuci, am decis ca mie imi trebuie mai multa mancare peste zi ca sa fiu in forma. Asa ca am inceput cu un mic dejun consistent. Apoi am strans cortul, am inchis rucsacul si am pornit.

Ne luam la revedere de la la L. Caltun. Langa traseu, in stanga avem țancurile Laita. Catre dreapta se ramifica traseul marcaj triunghi albastru spre Piscul Negru, pe Transfagarasan, varianta argeseana. O halca mare de zapada ne aminteste ca ultima iarna s-a lungit destul de munte in Muntii Fagaras. Ziua incepea cu vreme foarte buna, dar si cu un urcus pe masura, cel care te cocoata pe vârful Laitel, unde cu o seara inainte vedeam lanternele celor care aveau sa coboare catre lac dupa lasarea intunericului.

De pe Laitel avem o perspectiva impresionanta asupra lacului Caltun, ce mic s-a facut!, a vârfului Lespezi (2522 mdm) si a vârfului Negoiu (2535 mdm).

refigiul Călțun

Vedere de la Lacul Călțun spre Portița Călțunului si vârful Negoiu

Lacul Caltun

limbă de zăpadă în august

urcușul pe vârful Lăițel

2. Vârful Lăițel (2.390 m) – Șaua Lăițel – Șaua Doamnei – izvor – Șaua Paltinului (2.345 m) – Vârful Paltinul (2.399 m)

1 – 1,5 ore / 2,5 km / bandă roșie

Suntem pe vârful Laitel (2390 mdm). Rezonabil pentru diferenta de nivel urcata neintrerupt. De aici poteca va merge de-a coasta ocolind pe la S vârful Laita (2397 mdm) si dupa ce traverseaza un balcon de stanca in Custura Paltinului se indreapta in urcus usor pe langa Turnul Paltinului, care ramane la E fata de poteca, catre șaua Doamnei si șaua Paltinului. Poza cu Turnul Paltinului. Aici gasim si un izvor bun si rece de unde alimentam. Traversam, cred, zona cea mai inflorata din intreaga creasta.

vârful Lăițel

în stânga Turnul Paltinului

3. Vârful Paltinul (2.399 m) – Fereastra Bâlei (2.286 m) – Vârful Iezerul Caprei (2.417 m) – Șaua Caprei (2.315 m) – Lacul Capra (2.230 m)

1 oră / 2,5 km / bandă roșie

Pe mana dreapta, in Caldarusa Lunga, sunt doua lacuri, cel mai maricel fiind Lacul Paltinul.  Din Fereastra Bâlei avem o imagine atat de cunoscuta cu lacul si cabana Bâlea (2045 mdm) situate jos in caldarea nordica, la picioarele Transfagarasanului. Acum vine randul sa traversam soseaua alpina fara sa calcam pe ea! Ati ghicit: suntem deasupra tunelului de pe Transfagrasan si ne indreptam spre vârful Iezerul Caprei prin Fereastra Bâlei.

Ajungem pe vârful Iezerul Caprei (2417 mdm). Poza de varf dar si cu lacurile Capra si Caprita si cu vârful Vaiuga. De pe varf se coboara repede in șaua Capra (2315 mdm), situata la SV de vârful Vaiuga (2443 mdm), pe unde o poteca marcata cu cruce albastra urca mai departe catre vârful Vanatoarea lui Buteanu (2507 mdm), dar care nu e in planurile noastre de azi. Tot in șaua Capra intersectam si traseul triunghi albastru care vine de la cabana Bâlea.

In dreapta noastra este unul din lacurile cele mai frumoase din Fagaras, pe malul caruia aleg multi turisti sa campeze: Lacul Capra (2230 mdm). Aici este alt izvor bun, iar putin mai jos si mai la S de lacul Capra este lacul Caprita.

lacul Bâlea

Fereastra Bâlei

vârful Iezerul Caprei

4. Lacul Capra (2.230 m) – Monumentul Alpiniștilor – Fereastra Zmeilor (2.180 m)

1,5 ore / 3 km / bandă roșie

Poteca noastra, marcata in continuare cu banda rosie, trece pe malul nordic al lacului Capra. Pe flancul estic al lacului Capra se gaseste Monumentul Alpinistilor, de langa care 2 trasee coboara catre sud: cruce albastra si banda albastra, ambele coborand pe variante diferite in Transfagarasan, în județul Arges. Inapoi privim spre coada Lacului Capra si șaua Capra. Atentie! Ah, sper ca nu v-am speriat prea tare! Nu, nu se trage! Este doar Acul Revolver.

Din căldarea Capra urcam ceva pe genul de poteca de gol alpin, o dara de pamant prin iarba grasa de munte. Pentru cine are nevoie, atentie! Izvoare in stanga pe peretele stancos inainte de Fereastra Zmeilor.

lacul Capra

Monumentul Alpinistilor

lacul Capra si șaua Capra

Poteca serpuieste, urca si coboara

refugiul Fereastra Zmeilor

Acul Revolver

Fereastra Zmeilor

5. Fereastra Zmeilor (2180) – “La Trei Pași de Moarte” (2170) – Monumentul Nerlinger – Paru de Fier (2.316 m) – Vârful Mircii (2.470 m) – Lacul Podul Giurgiului (2.200 m)

2 – 2,5 ore / 3,5 km / bandă roșie

suntem în Fereasta sau Poarta Zmeilor (2180 mdm) sau Portita Arpasului. Aici exsita in apropiere si un refugiu, la 15 minute catre dreapta pe marcaj triunghi galben. Fereastra Zmeilor este o formatiune calcaroasa slefuita de ploaie si vant, cu forma de arcada. Sectorul situat in vestul Ferestrei Zmeilor, creasta Vartopel – Arpasel este una din preferatele alpinistilor, fiind plina de țancuri stancoase si abrupte.

Daca in dupa amiaza anterioara am izbandit in Custura Saratii, astazi avem in față alta provocare care incepe tot cu o mica creasta aeriana, urmand ca apoi poteca sa dispara si sa lase loc unor fete de stanca foarte inclinate, destul de slefuite, pe care sunt ancorate lanturi de siguranta. Zona poarta numele “La Trei Pasi de Moarte” (2170 mdm), dar nu este atat de ingrozitoare cum sugereaza numele ei. Lanturile sunt de mare ajutor mai ales daca stanca este uda.

Acest sector mai ascutit de creasta se poate ocoli prin caldarile nordice pe la cabana Podragu, dar varianta ocoloeste si coboara mult. Noi insa am urmat creasta parcurgand “La Trei Pasi de Moarte”. Poteca a trecut la acele stancarii pe fața nordica a crestei si va urca prin Custura Arpasului de-a coasta intr-o sa lasand considerabil la SV vârful Arpasul Mic (2461 mdm).

Ajungem in șaua Vartopului, unde este amplasat si Monumentul Nerlinger (2287 mdm). Catre S se vede Lacul Buda, un alt loc bun de cort cu izvor langa lac, dar e de coborit din creasta pentru cine alege aceasta optiune. De la monument, drumul nostru tine creasta, trece prin vârful Paru de Fier (2316 mdm), care are un par infipt in varf, coboara in șaua Vartopului (2287 mdm) si urca apoi pe la S de vârful Arpasul Mare (2468) pana pe vârful Mircii (2470). Ultimele 2 sunt legate de o culme, primul fiind inierbat, al doilea oferind o coborare mai abrupta, fiind mai stancos. De aici se deschide o noua perspectiva, in plan apropiat, in jos pe directia poteci, admiram Lacul Podul Giurgiului (ca. 2200 mdm), pe care noi l-am gasit partial acoperit de zapada in luna august! Ce fain!

brână aeriană

La Trei Pasi de Moarte

Monumentul Nerlinger

lacul Buda

vedere spre Moldoveanu (dr)

6. Lacul Podul Giurgiului (2.200 m) – Șaua Podragu (2.305 m) – Șaua Podul Giurgiului – Șaua Orzăneaua – Vârful Viștea Mare (2.527 m)

3 – 3,5 ore / 5,5 km / bandă roșie

Lacul are si izvoare, noi nu am putut sa ne aprovizionam la cel din amonte de lac pentru ca era acoperit de zapada, asa ca am optat pentru cel de pe latura stanga a acestuia dupa ce am ocolit lacul. Ce misto a fost ca ne-am racorit putin si picioarele in apa rece a lacului!

Urcam usor pe la S de vârful Podragu (2475 mdm) pana in șaua Podragului (2301 mdm), de unde avem vedere catre N in toata caldarea Podragului, superba (!) cu ale ei lacuri: Lacul Podragu, Lacul Podragel si altele mai mici.

Urmatoarea provocare se numeste Tărâța! Este numele peretului Tărâța si a vârfului Tărâța (2414 mdm), dar pe care il vom lasa in N față de poteca.

Atentie! Stop! Apare Moldoveanu! Respect! Poze! Doamne ce vreme buna cu vizibiltatea maxima am tot avut, parca special pentru voi sa admirati pozele si pentru mine sa punctez toate reperele!

Urmeaza o coborire pentru a ajunge in șaua Podu Giurgiului. Ce sentiment de maretie avem cu trapezul Vistea – Moldoveanu in fata, apropiindu-ne de ei.

Trecem la SV de vârful Podu Giurgiului (2358 mdm), apoi prin șaua Ucea Mare, prin șaua Corabiei, pe la S de vârful Corabia (2407 mdm), pe la SE de vârful Ucea Mare (2430 mdm), la S de peretele Ucisoara, prin șaua Ucisoarei, la S de vârful Ucisoara / Orzanelei (2399 mdm) si ajungem in sfarsit in șaua Orzaneaua, ultima inaintea marelui urcus.

Si ce credeti ca am tot pozat?  Corect, trapezul Vistea Mare (stanga, 2527 mdm – nambertreiul) – Moldoveanu (dreapta, 2544 mdm – cel mai înalt vârf din România). Urcusul pe Vistea Mare este o incercare. Mi-am propus sa il abordez incet dar fara pauze. Pot spune ca mi-a reusit, chiar daca am urcat chiar incet, dar poze mai lungi de-un clic si o rasuflare nu am facut. Nu inseamna ca nu am fost asteptat pe varf de companionii mei de tura!

lacul Podul Giurgiului

lacul Podragu si lacul Podragel

cabana Podragu

vârful Tărâța

se vad Vistea Mare – Moldoveanu

Viștea Mare (st) și Moldoveanu (dr)

7. Vârful Viștea Mare (2.527 m) – Portița Viștei (2.310 m) – Șaua Viștea – Refugiul Viștea Mare (2.310 m)

30 minute / 1 km / bandă roșie

Ura! Vârful Vistea Mare (2527 mdm), a treia inaltime a tarii si a doua a turei noastre, pentru ca desi mie mi-ar fi suras, nu aveam sa urcam si pe Moldoveanu. De pe Vistea se vede tare fain iezerul Triunghiular, situat pe fata sudica a crestei, in coasta Moldoveanului, pe unde urca traseul de 1 zi, parca tot mai popular, pe care se poate accede vârful Moldoveanu, de la stâna lui Burnei, pe valea Rea pe care o admiram deasemenea in poza.

Poza si catre dreapta cu vârful Moldoveanu (2544 mdm), of course!, unde se ajunge pe marcaj punct rosu in circa 30 minute de pe Vistea via Spintecatura Moldoveanului pe un traseu partial aerian si cu un scurt pasaj expus.

Incepem cobororea de pe Vistea. Daca urcarea a fost una grea, coborirea este una … la fel! Coborim o diferenta de nivel considerabila, destul de abrupt, pana in Portita Vistei (2310 mdm), unde este situat si refugiul Vistea Mare. Aici in șa nu este sursa de apa, ci doar mai jos in valea Rea, pe triunghi rosu sau catre inainte pe traseul nostru … de maine, dar asta in alt episod.

Am ajuns la refugiul Vistea Mare.

Logica lui Serban de a nu ne abate pe Moldoveanu, diferita de dorinta mea, a fost corecta. Am ajuns primii la refugiu si am optat sa dormim noaptea urmatoare sub acoperis pentru ca se întețise vantul. Intr-o ora refugiul se umpluse. Daca am fi urcat si pe Moldoveanu am fi intins cortul si ne-ar fi suflat bine de tot vantul peste noapte. Pe cobororea de pe Vistea si apoi din sa am urmarit spectacolul inserarii cu fata la Moldoveanu.

Refugiul Vistea este in stare buna, este o casuta zidita cu o masa inauntru si paturi suprapuse. Pot inopta 8 -10 persoane aici.

vârful Viștea Mare

Iezerul Triunghiular văzut din șaua Viștei

se lasă seara

apus în Făgăraș

refugiul Viștea Mare

Concluzie ziua 3/5

Creasta Făgărașului 3/5 a fost o etapă de creastă spectaculoasă. Am incheiat o zi lunga, grea, cu un traseu de 12 ore. Am bifat La Trei Pași de Moarte si Vârful Viștea Mare si sunt mandru. Acum – Noapte buna!

Urmează ziua 4/5 (Refugiul Viștea Mare – zona Luțele).

Numai bine!

Pași:

ro_RORomână