Creasta Făgărașului 2/5 – Munții Făgăraș

1. Curmătura Tătarului (1.780 m) – Chica Fedeleșului (1.820 m) – Șaua Apa Cumpănită (1.805 m) – Șaua Suru (2.110 m)

6 km / 2 ore / ușor / bandă roșie

Am avut sansa sa ma trezesc devreme si pe la ora 6 am iesit din cort sa prind rasaritul. Nu am avut astampar si pana s-au pus la verticala Serban si Otilia am fost pe vârful Chica Fedelesului in alergare usoara (1820 m) si inapoi. Iata si o panorama spre vârfurile Suru si Scara catre care ne vom pune in miscare astazi. Serban a prins niste cadre faine tare cu vedere catre SSV evidentiind Muntii Frunti, Cozia si Buila Vanturarita.

Dupa ce am servit micul dejun ne punem in miscare. Trecem pe la S de vârful Tataru (1890), inierbat, si ajungem repede in Saua Apa Cumpanita (1805). La sud de curmatura am vazut masini de teren care urcasera apropae pana in creasta. In sa exista izvoare de o parte si de alta a drumului de creasta si un (fost) refugiu practic distrus. Depasim pe rand Sturii Valcului, apoi bariera imaginara a cotei de 2000, alt aer, si Vârful Moasa (2034) pe la nord, Muntele Cocoriciu, apoi trecem prin nord si de vârful Gavanu (2150).

Ajungem in Saua Suru (2110) de unde catre nord coboara o poteca spre Cabana Suru, de care imi amintesc cu drag din alte vremuri.

2. Șaua Suru (2.110 m) – Șaua Budislavului (2.159 m) – Șaua Avrig (2.172 m) – Lacul Avrig (2.011 m)

5 km / 2 ore / ușor / bandă roșie

Pe directia noastra de mers, catre est, se ridica vârful Suru (2283), pe care poteca banda rosie il depaseste pe la sud pe o curba de nivel la cota 2150, deci fara efort. Tot in aceasta zona, mai este o sursa de apa, vizibila din poteca, Sipotul lui Glasie. Si uite-asa mergand aproape numai pe drept ajungem in Șaua Budislavu (2200). Urmeaza primul urcus cat de cat, este Budislavu (2350), dar care nici pe el nu atingem punctul de maxim. Coborim o curba de nivel si lasam tot in nordul (stanga) potecii si vârful Vartopu Rosu (2233).

Dupa circa 3 ore de mers suntem in Portita Avrigului (2178) A trebuit sa coborim in căldarea Avrigului pentru ca vârful Ciortea (2420), lasat in dreapta noastra, este cel mai vestic varf major fagarasan cu lespezi si traseul clasic de creasta, marcat, nu include catararile care ar fi fost necesare pe Ciortea dinspre Portita Avrigului. Vom intalni suficiente pasaje expuse, sa nu ne plangem, de-abia intram in zona mai inalta a crestei.

Din Portita Avrigului se zareste o bijuterie, Lacul Avrig (2011). Coborim abrupt in caldarea care il gazduieste, loc bun de campare pentru cine isi planifica o inoptare in zona, existand si izvoare. Ochim bine si conturul potecii care, dupa lac, urca de-a costa pe o brana inapoi in creasta.

Poteca trece pe malul stang al lacului, unde ne-au inghesuit putin niste caini care isi pazeau turma. La gura de varsare a lacului am facut un popas de gustare (30 min) sub atenta supraveghere canina.

3. Lacul Avrig (2.011 m) – Șaua Gârbovei de Vest (2.149 m) – Vârful Scara (2.306 m)

2 km / 1 oră / mediu / bandă roșie

Haideti, mai departe, pe brana, la ”deal”, catre Saua Garbovei (2140). Aici este o intersectie de drumuri: o ramificatie spre N catre Cab. Barcaciu, alta spre SV catre Vârful Ciortea (din partea asta e abordabil). Pentru noi, placajul aproape sters din sa indica 6,5 ore pana la Vârful Negoiu. Pe bune? O fi ca ieri cand am facut mai putin, dar daca totusi nu? Ne distragem concentarea de la timpii traseelor ridicand privirile catre inaltul cerului spre a admira mai multi parapantisti curajosi.

Mergem pe drept pana in Saua Scarita (2143) de unde se formeaza alta poteca ce coboara catre nord pe cruce rosie. Urmeaza cel mai zdravan urcus din aceasta prima parte.

4. Vârful Scara (2.306 m) – Șaua Scării (2.152 m) – Șaua Șerbota (2.123 m) – Vârful Șerbota (2.327 m)

3,5 km / 1 oră 45 min / mediu / bandă roșie

Poze pe Vârful Scara (2306), ultima perspectiva este catre Serbota – Negoiu. De obicei dupa ce urci zdravan ai de unde cobori, ceea ce vom face pe sub Vârful Puha (2176), situat in stanga potecii (e varianta si pe culmea matematica care trece peste varf).

Marcam prezenta in Saua Scara (2146), unde se gaseste si un refugiu cu izvor. Refugiul Scara este in stare buna si pentru cine duce prima zi pana aici este mult mai usor sa abordeze dimineata Custura Saratii, despre care vom vorbi… cat de curand. De aici avem un view superb catre Cabana Negoiu.

Important! Aici trebuie facut plinul la bidoane caci pana la Lacul Caltun e doar piatra! Eu am ignorat, considerand ca pot fi camila pentru cateva ore si sa rezist cu numai 1 l apa la purtator! Greseala!

Let’s go! Am putea spune ca de la Vârful Scara incoace suntem in segmentul inalt al crestei Fagarasului care pe o distanta foarte lunga se va situa peste 2200 m altitudine. Cam asa arata peisajul spre vârfurile Negoiu, Lespezi și Caltun. Urmeaza sa urcam pe la N de Vârful Mazgavu (Musceaua Scarii) (2250), dar si aici exista varianta peste varf, apoi coborim iute in Saua Serbota (2123), posibil loc de campare. De acum avem in față partea cea mai solicitanta a zilei a doua. Un urcus cu o diferenta de nivel de peste 200 metri ne duce intr-un superb punct de belvedere, Vârful Serbota.

5. Vârful Șerbota (2.327 m) – Custura Sărății – Șaua Cleopatrei (2.430 m) – Vârful Negoiu (2.535 m)

2 km / 2 – 3,5 ore / foarte greu / bandă roșie

Vârful Serbota (2330), poza cu steagul de pe varf. Tura asta de full ridge Fagaras a fost pentru mine si o piatra de incercare, o tura de anduranta, da, dar nu de asta imi faceam griji. Era in joc dorinta de a-mi invinge teama de inaltime, de abrupt. Structura crestei face ca de aici, din Vârful Serbota pana pe Negoiu, sa pot depasi aceasta bariera mentala. Urmeaza Custura Saratii – cel mai dificil si expus traseu montan marcat din Romania! Ce credeti? Ma incumet pe custura mai ales ca stiu bine ca exista si un traseu ocolitor prin dreapta, prin Caldarea Berbecilor?

The show must go on! Let’s do it! Usor de spus, dar practica ne omoara! Poteca n-are multe taine, ea se ingusteaza imediat pe o brana aeriana inierbata la inceput (adica prăpastie in stanga, prăpastie in dreapta), cu panta descendenta. Incepe sa nu imi placa! Adica imi place, dar … Inapoi? Mai bine acum decat mai tarziu! Sau, de fapt, imi place maxim, dar mi-e frica! Bine fie, tot inainte! Serban a realizat ca trebuie sa stea pe langa mine.

Imi fac putin curaj vazand totusi cati turisti parcurg acest sector expus. Multi vin din alte tari sa bifeze Custura Saratii, iar eu sa fac stanga imprejur? Adevarul ca mai mult de jumatate din turistii intalniti in creasta erau straini. Ne tot intersectam cu niste cehi sau slovaci, care ba treceau in fata, ba ramaneau dupa noi.

L-am rugat pe Serban sa (imi) faca el poze in custura, caci eu ma voi concentra la prize, nu mai am nevoie de inca un stres cu pozele. Dupa brana aeriana, Custura Saratii intra in primul pasaj dificil, unele din cele 3 foarte dificile. De fapt cele 3 sunt amplasate la inceput, la sfarsit si la mijloc! Multi considera ca este mai dificila descatararea. Custura coboara in altitudine pana pe la jumatatea ei, apoi se angajeaza din nou in urcare. Urmeaza multe, nu le-am numarat, multe pasaje in care trebuie sa aplici cu sfintenie regula celor 3 prize fixe pe stanca (doua maini si un picior sau doua picioare si o mana). In plus, unii pasi de facut sunt mari, sau poata sa mi se para mie datorita emotiilor exagerate pe care le aveam. Pe bune? Stiu ca e deranjanta expresia asta deja, dar cum sa cobor eu peste prima saritoare stancoasa, fie si asigurata cu lanturi. Am mers pe multe ”lanturi” la viata mea, dar chiar e naspa aici! Nu, n-are rost! Mai bine ma intorc!. Dar de ce sa ma intorc doar eu cand tot poporul, chiar toate popoarele continua inainte! Haide, Dane, nu pentru Custura ai venit aici? Iar ti-au luat slovacii fața. Bine, fie! Inainte! Daca am vazut ca am depasit prima “dubla” mare de lanturi, mi-a mai venit o portie de incredere in mine. E drept ca ma uitam cu atentie maxima sa imi aleg prizele fara sa mai uit in hau. Si cate-un pic, cate-un pas, cate-un lant, hopa – topa, am inceput sa avansez si cand am vazut de unde si pe unde am coborit, mi-am spus clar ca de-acum nu mai incape nicio indoiala, doar inainte! Nu am inceput sa defilez cum faceau multi curajosi precum caprele negre, dar ”cate-un pic, cate-un pas, cate-un lant, hopa – topa”, pe aici … … am dovedit-o! Greu, cu indoieli la inceput, cu emotii apoi, chiar cu ceva curaj la un moment dat am trecut … pe aici. VICTORIE!

Foarte serios vorbind (scriind), am inceput sa avansez foarte greu. Trecuse frica, golisem bidonul de apa, mi-era sete si … picioarele mergeau tot mai greu.

Am urcat in Saua Cleopatrei (2430). De aici coboara catre stanga un traseu pe Valea Negoiului catre cabana Negoiu, care a fost candva demult cea mai tare aventura montana traita de mine datorita unei furtuni care a format zeci de torenti. Dar asta este alta poveste! Ce misto! Acul Cleopatrei si Valea Negoiului Suflu, suflu! Nu mai aveam suflu. Urcusul este sustinut, iar eu faceam tot mai multe popasuri. Si nu de 5 secunde cum se mai intampla pana atunci, chiar ma simteam epuizat, incepeam sa imi pierd din nou increderea. Desi varful era in fata ochilor, nu mai puteam! Greu si rucsacul criminal de 16 kg, alta data chiar optimizez continutul lui. Pe marcajul din sa era afisata o jumatate de ora pana pe Vârful Negoiu.

Atat de greu am urcat. Nici nu an remarcat cand am trecut pe langa Vârful Negoiu Mic (2475). Multumesc lui Serban ca mi-a dat apa din rezerva lui si m-a ajutat pe ultimii metri si cu rucsacul. Pe varf erau multi drumeti odihniti care priveau fata epuizata a lui Dan. Care Dan? Ei, lasa, ca am ajuns! Multumesc ca m-ati asteptat!

6. Vârful Negoiu (2.535 m)

Sunt pe Vârful Negoiu (2535 m), al doilea cel mai inalt din România. Si cel mai inalt din toata tura noastra de altfel! Stiati ca pana in perioada interbelica Vârful Negoiu era cunoscut drept cel mai inalt al Carpatilor? Pe varf este o borna veche. Multi o stiu. Si un steag. Si mai este pe varf si o cutie metalica in care sta adapostit un jurnal de impresii, care … fusese inlocuit tocmai in acea zi de 15 August.

De pe Vârful Negoiu este o panorama superba in toate directiile si se zareste inclusiv lacul de acumulare de la Vidraru. Am stat 20 minute pe varf, am mai rontait ceva, mi-am revenit, chiar mi-am revenit.

7. Vârful Negoiu (2.535 m) – Strunga Doamnei – Portița Călțunului (2.240 m) – Lacul Călțun (2.150 m)

2 km / 1 – 1,5 ore / greu / bandă roșie, cu exceptia Strungii Doamnei unde avem banda galbena

De pe varf poteca urmeaza mai intai creasta, usor spre dreapta, (S), ca sa ocoleasca Vârful Dintre Strungi (2476). E drept ca inainte sa il ocoleasca, se mai deschide o poteca celebra, cea prin Strunga Dracului, care este oficial inchisa si interzisa dupa ce caderi de pietre au provocat accidente. Cu 30 de ani in urma am parcurs Strunga Dracului si imi amintesc cu mare placere de hornul abrupt pe care l-am urcat sustinut de cabluri ajutatoare. Poate cel mai dificil traseu, la egalitate cu “La Lanturi” din Piatra Craiului, bineinteles dupa Custura Saratii. Parerea mea! Vârful Dintre Strungi se ocoleste in coborire prin dreapta dupa care se schimba brusc directia catre stanga, il inconjoara pentru a intra in Strunga Doamnei, alt horn frumos care se coboara catre caldare. Strict pasajul ocolitor oficial prin Strunga Doamnei este marcat cu banda galbena, apoi se revine la banda rosie. Seara se apropie si jocul optic umbra / lumina este spectaculos. Lespezi de piatra fac peisajul asemanator celui din Retezat. Suntem in Portita Caltunului (Negoiului) (2200). Am coborit o groaza de pe Negoiu. Ne gasim la N de Vârful Caltun (2505), care este foarte accidentat si greu de urcat dinspre Negoiu, ba mai mult te scoate destul de mult din traseul de “full ridge”. In caldarea inferioara salasluieste un alt ochi albastru minunat, Lacul Caltun, unde tintim sa ramanem si noi peste noapte la cort, dar pana la care mai avem de coborit o treapta glaciara. Langa lac exista doua refugii, unul mai nou, care arata chiar destul de interseant, usor SF. Refugiul nou este pe o treapta mai sus de lac, pe traseul de creasta ce incepe sa urce spre Laitel (Balea).

Lacul Caltun (2150) este un loc de campare ales de foarte multi drumeti. Mai sus de lac, in coasta Muntelui Lespezi , alt 25-sutar, este un izvor, indicatoare pe piatra cu semn valurit, dar si textuale te conduc catre izvor.