Circuit Stâna lui Burnei – Moldoveanu, Munții Făgăraș

1. Stâna lui Burnei (1.440 m)

Capătul drumul forestier de acces rutier este în punctul Stâna lui Burnei. Aici se pot parca circa 6 mașini chiar într-un spațiu lărgit chiar la capătul drumului sau pe partea dreaptă a drumului, una după alta. La 1 km mai jos de Stâna lui Burnei este Gura Bândei, o poiana largă, unde se poate de asemenea parca și campa, și de unde pleacaă un traseu nemarcat superb pe Valea Bândei spre Vârful Hârtopul Darei și Vârful Dara.

La Stâna lui Burnei începe circuitul nostru. Conform indicatoarelor de la fața locului accesul spre Vârful Moldoveanu via Lacul Galbena ar dura 4-5 ore, iar via Valea Rea și Portița Viștei 3-5 ore. Mai citim și avertizarea atenție vipere! Pe prima variantă urcușul se desfășoară la început prin pădure.

Echipa noastră formată din Ștefania, Adrian și subsemnatul este gata de ascensiune. Este ora 8:30 și se anunță vreme bună cel puțin până pe la ora 14, când ar fi bine să fim ieșiți din creastă, cel puțin din segmentul înalt al acesteia, de aceea ne hotărîm să urcăm pe Valea și Rea. La drum!

2. Stâna lui Burnei (1.440 m) – Cascada din Valea Rea (1.760 m)

triunghi roșu / 1 oră / mediu

Ne vom ghida după triunghiul roșu. Traseul începe traversând Valea Rea pe o punte din lemn. Privim imediat spre stânga și admirăm Cascada Zbuciumată. Trecem scurt pe la Stâna lui Burnei, care este părăsită. Poteca urcă la început lent, traversează de 2 ori firul apei. Ajungem la primul prag glaciar. Ne încurajează perspectiva tot mai apropiată a cascadei din fața noastră. Urcăm în serpentine acest prga mai abrupt. În stânga potecii marcate, este un punct de belvedere potrivit pentru poze de aproape cu cascada pe fundal. Popas și poze… Am prins în poze și curcubeul. Suntem la Cascada din Valea Rea.

3. Cascada din Valea Rea (1.760) – Iezerul Triunghiular (2.150 m)

triunghi roșu / 1-1,5 ore / mediu

Peisajul este unul specific căldărilor glaciare. Undeva, mai sus de cascadă, tot pe stânga, se mai vede o cascadă. Mai sunt și câteva limbi răzlețe de zăpadă. Avem din nou o porțiune de urcare mai accentuată pentru a ajunge în Căldarea superioară a Văii Rele. Aici este Raiul pe Pământ! în primul rând, potecă devine lină, este vegetație abundentă cu iarbă grasă de munte și sunt multe, multe flori. Râul formează meandre si mici lăculețe de parcă am fi la șes. Poteca traversează mai mulți afluenți secundari ai Văii Rele, probabil cu curgere temporară. Din aceștia mă realimentez cu apă rece. În față vedem Portița Viștei, o înșeuare ușor de recunoscut; in creastă, in dreapta acesteia acoperisul alb-roșu al Refugiului Viștea. În stânga veghează Vârful Moldoveanu, pe care îl recunoaștem după steag și după turiștii care se văd adunați acolo. Mai urcăm puțin și în stânga apare altă bijuterie, un lac glaciar, sugestiv botezat, Iezerul Triunghiular. Se mai numește și Iezerul Moldoveanului sau Iezerul din Valea Rea.

4. Iezerul Triunghiular (2.150 m) – Portița Viștei (2.300 m)

triunghi roșu / 15-30 min / mediu

Suntem atât de aproape de creastă. Ultimul urcuș este unul susținut, în serpentine. Apar în dreapta integral Refugiul Viștea, iar în stânga Vârful Viștea Mare. Între ele se găsește Portița Viștei, unde întâlnim și stâlpii indicatori, care marchează intersecția de trasee de aici. Pe direcția est-vest este creasta principală a Făgărașului marcată cu bandă roșie, pe nord-sud Valea Viștea – Valea Rea cu triunghi roșu. Puțin în dreapta sunt Șaua Viștea și refugiul, în plan mai depărtat în aceeasși direcție, Vârful Hârtopul Ursului, după care se continuă cu Galbenele și Gălășescu Mare. Din Portița Viștei întoarcem privirea spre sud să admirăm în toată splendoarea ei, Valea Rea, pe care am urcat.

5. Portița Viștei (2.300 m) – Vârful Viștea Mare (2.527 m)

bandă roșie / 30-45 min / dificil

Oare a trecut greul? Nici pe departe! Urmează celebrul urcuș pe Vârful Viștea Mare. Intrăm pe bandă roșie. Este un segment de traseu în care trebuie să vă dozați efortul și să îl abordați încet, încetițor, dacă nu aveți o condișie fizică foarte bună. Sunt mai multe locuri unde este mai practic să te ajuți la urcare de mâini decât de bețele de trekking. Puțin înainte de vârf se ramifică la stânga o potecă pe curbă de nivel, care evită escaladarea Vârfului Viștea Mare în direcția Vârfului Moldoveanu. Noi vrem să bifăm însă și Vârful Viștea Mare, care cu altitudinea sa de 2.527 m, este al treilea cel mai înalt vârf din România. În anul 2023 s-a înlocuit vechiul stâlp metalic din vârf cu o structură metalică, robustă, pe care flutură steagul tricolor al României. Înainte continuă traseul de creastă spre vest prin Șaua Orzănelelor și mai departe spre vârfurile Ucișoara, Ucea Mare și Corabia, spre Bâlea și Negoiu. Spre stânga, este poteca pe care o vom urma noi spre Moldoveanu, marcată cu punct roșu.

6. Vârful Viștea Mare (2.527 m) – Spintecătura Moldoveanului (2.460 m) – Vârful Moldoveanu (2.544 m)

punct roșu / 15-30 min / dificil

Mai întreb o dată? Oare a trecut greul? Nicidecum! Urmează porțiunea cea mai spectaculoasă a traseului nostru, creasta secundară care leagă Vârful Viștea Mare de Vârful Moldoveanu. Schimbăm marcajul cu punct roșu. La început pășim pe o potecă aeriană, care urmează culmea matematică cu văi amețitoare de ambele părți. Drumul nostru coboară până în Spintecătura Moldoveanului. numită și Spintecătura Viștei. Este o șa în care se coboară și apoi se urcă abrupt, pe o potecă stâncoasă, îngustă. În punctele relevante sunt fixate cabluri de siguranță pentru a înlesni traversarea acestui pasaj dificil, dar superb. În spintecătură este o fereastră cu vedere în stânga în Căldarea Văii Rele și în dreapta în Căldarea Orzănelelor. Urcăm încă puțin și ajugem la cota cea mai înaltp a României, pe Vârful Moldoveanu,  la 2.544 m. Wow! Victorie! Felicităr întregii echipe! Pe vârf întâlnim mai mulți turiști, ba unul din ei a dormit aici peste noapte, în cort.

7. Vârful Moldoveanu (2.544 m)

Vârful Molodveanu din munții Făgăraș este cel mai înalt vârf muntos din România, este cota maximă a țării – 2.5244 m. Fiind situat puțin sudic față de creasta principală a Munților Făgăraș oferă o perspectivă largă asupra celei mai lungi creste muntoase continue din Europa, care este Creasta Făgărașuui. Despre expediția parcurgerii integrale a crestei Făgărașul puteși citi în articolele de mai jos.

Lazaret – Curmătura Tătarului

Curmătura Tătarului – Lacul Călțun

Lacul Călțun – Refugiul Viștea

Refugiul Viștea – Luțele-Comisu

Luțele-Comisu – Rudărița.

De pe Vărful Moldoveanu admirăm spre nord Vârful Viștea Mare, de unde am venit, spre sud Piscul Roșu, unde ne vom îndrepta, spre est de aproape către departe Portița Viștei, Hârtopul Ursului, mult în dreapta Dara și Hârtopul Darei, spre vest Ucea, Corabia și Podul Giurgiului și departe Lăițelul, Lespezi, Călțun și Negoiu. Cele 2 căldări glaciare vecine vârfului sunt cea a Orzțnelelor la vest și cea a Văii Rele la est, cu inconfundabilul Iezer Triunghiular, pe unde ma venit mai devreme.

Spectacolul făgărășan al norilor a început! Dinspre Transilvania o masă de nori încearcă de vreo oră să depășească baroera crestei principale și să pătrundă în Muntenia. Curenții opuși și înălțimea crestei sunt bariere naturale în acest show. Trebuie să ne grăbim în caz că norii vor trece creasta în speranța să nu vină ploaia și să ne prindă în creastă.

Scurtă pauză, câteva vorbe cu alți turiști, urări de drum bun tuturor.

8. Vârful Moldoveanu (2.544 m) – Piscul Roșu (2.400 m) – Curmătura Moldoveanului (2.300 m)

cruce roșie / 30 min / ușor

De acum, la vale! Nici nu realizăm ce repede am pierdut altitudine. Trecem pe lângă Piscul Roșu și ne oprim în Curmătura Moldoveanului, o șa de unde admirăm coborîrea spre dreapta pe triunghi galben, slab marcată, spre Căldarea Orzănelelor prin spectaculosul Canion al Moldoveanului care se vede perpensicular pe șa. Ne bucurăm că am coborît consistent, dar în față ni se arată încă un urcuș, spre Galbena.

9. Curmătura Moldoveanului (2.300 m) – Vârful Galbena (2.419 m)

cruce roșie / 30-45 min / ușor, mediu

După șa admirăm covorul roșu de rhododendron pe care l-am lăsat în urmă și urcăm pe Vârful Galbena. Chiar este ultimul urcuș al zilei. Este un pisc puțin mai stâncos în vârf, dar care nu prezintă nicio dificultate de urcare. Imediat după vârf, foarte ușor în stânga dumului crestei este o piatră cu o cruce albastră cu o săgeată. Este un reper util pentru propunerea ce va urma.

10. Vârful Galbena (2.419 m) – Izvorul Roșu – Curmătura Pojarnei (2.045 m)

cruce albastră (rar) / 1 oră / ușor

De la ramificația din Vârful Galbena, schimbăm direcția spre stânga și coborîm pe un plai înierbat. Marcajele sunt aproape inexistente și foarte șterse. Aceasta este o variantă mai scurtă de coborîre, dar care nu se mai folosește de majoritatea turiștilor. Poteca circulată este pe la Lacul Galbena (cel mare), pe unde marcajul (tot) cruce albastră este foarte bun. Noi ne-am ghidat cu mapt.cz, am coborît pe valea Izvorul Roșu, pe lângă alte 2 lacuri Galbena (mai mici) pentru ca mai apoi să intersectăm traseul clasic bine marcat puțin înainte de Curmătura Pojarnei. De aici marcajele sunt clare și poteca din nou bine populată. În Curmătura Pojarnei este un indicator cu stâlp metalic.

11. Curmătura Pojarnei (2.045 m) – Cascada Zbuciumată – Stâna lui Burnei (1.440 m)

cruce albastră / 1-1,5 ore / mediu

Intrăm în jnepeniș și coborîm abrupt. Poteca este clară, nu se poate rătăci, atenție se poate aluneca! La ieșirea din sectorul de jnepeniș, pe valea din stânga se vede Cascada Zbuciumată, pe răul care se formează din lacurile Galbena. Nu este aceeași cascadă care se vede de la Stâna lui Burnei, dar pe aceeași vale. Actualul drum marcat intră întrăo pădure unde continuă cu altă coborîre abruptă până la Stâna lui Burnei.

Echipa Ștefania, Adrian și Dan încheie circuitul propus cu succes și cu satisfacția că au fost acolo sus, cel mai sus! Și nu ne-a plouat niciun pic.