Desi este un obiectiv arhi-cunoscut al capitalei, dati-mi voie totusi sa parcurg acest capitol introductiv, util poate pentru cei care nu au ajuns sa viziteze Parcul Cismigiu sau Gradina Cismigiu, cum mai este numita.
Parcul Cismigiu se intinde pe o suprafata mare de 15,59 ha, si este flancat de Bdul. Schitu Magureanu pe care se afla 5 intrari, Str. Stirbei Voda cu o intrare, Universitatea Nationala de Muzica, str. Sipotul Fantanilor – o intrare, aleile ce se desprind din str. Ion Brezoianu si Piata Valter Maracineanu cu 2 intrari, str. Ioan Zalomit – o intrare – si Bulevardul Regina Elisabeta cu 2 intrari.
Acces cu mijloacele de transport in comun ale RATB
– pe Str. Stirbei Voda, de la statia Cismigiu, cu autobuzele 122,126,137,138,168,178,226,268,368 (sau care mai circula din ele)
– dinspre str. Ion Campineanu, de la statia Sala Palatului, cu autobuzul 178 (cap de linie)
– din Bulevardul Regina Elisabeta, de la statia Gradina Cismigiu, cu autobuzele 122,137,138,163,268,336,601 sau troleibuzele 61,66,69,70,85,90,91,92
Acces cu metroul
– pe magistrala M1 / M3, statia Izvor
Acces cu turismul
– sunt mai multe locuri de parcare de jur imprejurul parcului, mai putin pe Bulevardul Regina Elisabeta.
Parcul Cismigiu este cea mai veche gradina publica din Bucuresti. Despre istoricul parcului si numelui Cismigiu, va spicuiesc de pe site-ul:
„”In 1779, domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru Ipsilanti, a poruncit construirea a doua cismele in Bucuresti. Prima cismea s-a facut pe locul unde este astazi gradina dinspre Stirbei Voda. [… ] In vecinatatea acestei cismele si-a ridicat o resedinta Dumitru Siulgi-basa, seful lucrarilor peste cismelele orasului, numit si ”marele cismigiu”””.
Asa apare in locul fostei balti de aici Lacul Cismigiu. Ideea amenajarii unei gradini publice in jurul lacului, a aparut de la generalul Pavel Kiseleff in anul 1830 si a fost pusa in practica in anul 1847 pe timpul domnitorului Gheorghe Bibescu, cu participarea gradinarului peisagist Wilhelm Mayer, de la Gradinile Imperiale din Viena. Inaugurarea oficiala a Gradinii Cismigiu a fost in anul 1854.
In 1883 suprafata gradinii a fost marita de Primarie, care a populat si Lacul Cismigiu cu lebede si pelicani.
Gradina Cismigiu este astazi listata ca si monument istoric.
Intrăm în parc pe la cea mai de sus intrare de pe strada Schitu Măgureanu. Aceasta ne conduce după câțiva pași în zona superioară, nordică, a parcului. Acest loc se numește „La Cetate”. Aici se găsesc ruinele unei mănăstiri construite în anul 1756 de logofătul Văcărescu. Aceasta era străbătută de un tunel secret care lega Palatul Crețulescu de malul râului Dâmbovița.
intrarea din Schitu Măgureanu
La Cetate
La Cetate
Coborîm scările și urmăm la stânga aleea Crețulescu către aleea lacul Mic. Iarna lacul este secat. Peste lac este un loc de joacă animat de prezența multor copii. Trecem pe lângă un monument închinat elevilor școlii de jandarmi Drăgășani căzuți la datorie în anul 1944. În dreptul scărilor care coboară dinspre strada Știrbei Vodă, este Izvorul Eminescu, din păcate prăbușit față de cum arăta în copilăria mea. Aici este iun izvor natural cu apă rece, astăzi captat printr-o țeavă. În trecut mulți trecători își potoloeau aici setea.
monument în memoria elevilor jandarmilor
loc de joacă
lacul mic
piatră comemorativă
izvorul Eminescu
Suntem într-un parc vechi al Bucureștiului. Oare câți trecători, bunici, părinți, copii, cetățeni români sau străini s-au plimbat pe aleile acestui parc sau s-au odihnit pe ale sale bănci vechi și au hrănit porumbeii sau au admirat pe cei care se plimbă pe Lacul Mare?
porumbei
platan
bănci
Suntem pe malul Lacului Mare care este traversat de 2 poduri, de fapt 3 dacă îl adăugăm pe cel de la insulă.
Podul de nuc este una dintre cele mai vechi construcții din București. Acesta datează din anul 1859. Atracția lui o reprezintă laturile în chip de crengi de nuc, care dau un aer arhaic şi poetic întregii construcţii. Este cu siguranță un loc favorit al multor trecători. Îl traversăm și noi.
Vom trece pe lângă monumentul soldatului francez. Este un grup statuar realizat din marmura de Carrara și este închinat memoriei „Ostașilor Franței căzuți pe câmpul de onoare al pământului românesc în timpul Marelui Război 1916-1918”.
Revenim pe celălat mal al lacului traversând Podul Mare. Acesta a fost resturat în anul 2022, dar mie nu îmi place rezultatul lucrării. Podul inițial a fost construit în anii 1913-1914.
podul de nuc
monumentul soldatului francez
Lacul Mare sau Lacul Cișmigiu ocupă o suprafață de 3 hectare, este lung de 1,3 km, lat de 50 m și adânc de 1–2 m. Iarna, lacul este secat și în partea sa sudică, lângă fântâna arteziană este amenajat un patinoar. Lacul are un debarcader pentru bărci. Lacul Cișmigiu este un fost meandru al râului Dâmbovița. În timpul lui Matei Basarab era cunoscut ca Balta lui Dura neguțătorul. De câțiva ani lacul este secat pentru desfășurarea mai multor lucrări de renovare.
debarcaderul
patinoarul
Ceasul din Cișmigiu are 4 cadrane și este placat cu aur și se găsește la intrarea dinspre bulevardul Regina Elisabeta. Tot aici sunt amplasate și mai multe amfore și sunt amenajate peluze de flori, din care una se numește peluza platelor perene.
ceasul
peluza plantelor perene
bănci vechi
arbore noduros
monument
alee cu tei
parterul central
spațiul dintre cele 2 alei
Aceste repere se găsesc pe latura vestică a parcului. Trecem pe lângă monumentul închinat familiei aristocrate Sturdza și traversăm zona „La șahiști” pentru a intra in Rondul Roman.
Zona „La șahiști” este locul unde strâng de zeci de ani pasionații acestui joc, dar și cei pasionați de jocul de table și microbiștii. În copilăria mea se jucu șah direct pe mesele de piatră, special amenajate, astăzi jucătorii vin cu tablele de șah de acasă. Acest loc este alt simbol al Parcului Cișmigiu.
Rondul Roman sau Rotonda Scriitorilor este un ansamblu monumental, care a fost inaugurat în anul 1943. Este un fel de sens giratoriu (alee circulară) cu raza de 30 de metri. În mijloc este un vas antic de lut. Pe circumferința rotondei sunt așezate 12 busturi de marmură, pe postamente de piatră de Muscel, reprezentând personalități românești: Alecsandri, Bălcescu, Caragiale, Creangă, Coșbuc, Eminescu, Hașdeu, Ștefan Octavian Iosif, Maiorescu, Odobescu, Vlahuță și Duiliu Zamfirescu.
Monumentul Sturdza
La șahiști
Bustul lui Creangă
Bustul lui Vlahuță
Traversăm cele 2 alei ale Parterului Central pentru a ajunge în centrul parcului, poate locul cel mai aglomerat din Cișmigiu. Aici găsim Izvorul Sissi și foișrul.
Izvorul Sissi Stefanidi a fost ridicat în anul 1927. Este o sculptură în piatră care pe mine m-a atras foarte mult când eram copil, mai ales că atunci izvorul era activ. Statuia a fost ridicată la cererea familiei Stefanidi, după moartea fiicei lor, Sissi, la vârsta de 21 de ani.
Foișorul fanfarei este un loc de relaxare, umbros, unde demult puteai asculta inconfundabila muzică de fanfară. Aici își au cuiburile sute de porumbei care se bucură să fie hrăniți de oameni.
În mijlocul parcului se găsește „buturuga”, unde este o alee care urcă într-un loc proeminent, de unde demult curgea o cascadă, astăzi distrusă.
Încheiem aici plimbarea în vechiul Parc Cișmigiu.
Izvorul Sissi
foișorul fanfarei
La Buturugă
deasupra buturugii
belvedere
cascada distrusă
Parcul Cișmigiu are amprentele unui parc vechi. Ar fi de dorit să continue reabilitarea lui și aducerea lui cel puțin la atractivitatea pe care o avea cu 50 de ani în urmă, fără a strica simbolurile și atracțiile lui vechi.
Numai bine!
Pași:
