Creasta Rodnei 2/5

1. Stația Meteo Iezer / loc campare (1780 m) – Lacul Iezer (1825 m) – Vârful Pietrosul Rodnei (2303 m)

2 ore / 3 km / greu / bandă albastră

Pornim rugându-ne să se înedpărteze ceața de pe vârful Pietrosul. Trecem în câteva minute pe lângă Lacul Iezer, ultimul loc de aprovizionare cu apă pentru următoarele 4-5 ore. Poteca urcă în multe serpentine până în creastă. Admirăm Lacul Iezer din multe poziții pentru forma sa care are conturul hărții României. Printre stânci fluieră marmote. Pe partea stângă avem culmea Grohotu, iar pe dreapta Muchia Piciorul Moșului. Ajunși în creastă admirăm căldarea glaciară a Lacului Iezer și continuăm spre dreapta încă 15 minute până la vârf.

2. Vârful Pietrosul Rodnei (2303 mdm)

Vârful Pietrosul Rodnei este cota maximă din Munții Rodnei si cel mai înalt vârf din Carpații Orientali. Ceața nu se dă inlăturată. Arareori se deschid perspective parțiale ale împrejurimilor. La nord, la poalele muntelui, avem localitatea Borșa și după ea Munții Maramureșului cu Vârful Toroioaga în prim plan. La est se întinde Muchia Piciorul Moșului, la vest valea pârâului Pietrosului, altul decât râul Pietrosul care izvorăște din Lacul Iezer. Către sud apar din când în când Curmătura Pietrosului și Vârful Buhăescu Mare, spre care vom continua și noi. Este vânt, ceață și stă să plouă. Poză de grup. Felicitări grupului: Mihaela, Flavius, Petra, Bogdan, Patrik și Noemi. Am poposit 30 de minute pe vârf. La drum!

3. Vârful Pietrosul Rodnei (2303 m) – sub Vârful Buhăescu Mare (2268 m) – Vârful Buhăescu Mic (2225 m) – sub Vârful Rebra (2119 m)

1,5-2 ore / 3 km / ușor / bandă albastră

Ne întoarcem jumătate de kilometru pe același drum, apoi vom continua înainte pe drumul de creastă care coboraă în Curmătura Pietrosului. Începe ploaia. De aici se văd spre stânga Tăurile Buhăescului. Vom ocoli Vârful Buhăescu Mare pe la dreapta, după care ne vom îndrepta spre Vârful Buhăescu Mic. Și acesta poate evitat pe stânga, noi însă nu am prins scurtătura. Urmează coborîrea în Curmătura Buhăescului. Spre stânga este Valea repede, spre dreapta Valea Gropii. În față avem Vârful Rebra. Poteca de vară îl evită prin stânga pe curba de nivel. Se oprește ploaia.

4. Sub Vârful Rebra (2119 m) – Tarnița La Cruce (1984 m)

0,5 ore / 1 km / ușor / bandă roșie

Unde scurtătura intersectează traseul de iarnă, apare un marcaj nou, pe care îl vom urma de acum. Suntem pe bandă roșie. Vom face o pauză de masă să ne refacem forțele. Vremea se îndreaptă. Prin pășunea alpină ajungem în șaua numită Tarnița La Cruce, unde intersectăm niște drumuri late de bicicletă. În șa sunt indicatoare, dar lipsește unul clar exact în locul unde ar trebui să urmăm poteca, și nu drumul lat din față.

5. Tarnița La Cruce (1984 m) – sub Vârful Obârșia rebrii (2052 m) – Șaua Obârșia Rebrii (2002 m)

0,5 ore / 1 km / ușor / bandă roșie

Părăsim drumul mai lat, jumătate spre dreapta. Ca reper corect trebuie să luăm vârfulețul din față și poteca ce urcă prin iarbă spre acesta, marcaje fiind pe pietre prin iarbă și pe câțiva stâlpi metalici mai sus. Ocolim prin dreapta Vârful Obârșia Rebrii și ajungem în Șaua Obârșia Rebrii, unde trebuie iarăși să fim atenți pentru a identifica traseul de vară, mai ușor, care evită nu mai puțin de 3 vârfuri: La Cățâni, Cormaia și Repede. La dreapta se vede Valea Gușatul Mare.

6. Șaua Obârșia Rebrii (2002 m) – Izvorul La Cărți – Refugiul La Cărți (1835 m)

1-1,5 ore / 2-3 km / ușor / bandă roșie

Coborîm pe o potecă la început greu de identificat. Ne întâlnim cu o turmă de oi cu câini pașnici. Întâlnim 2 fire de apă de unde umplem bidoanele. Mai avem puțin până în Șaua La Cărți unde se găsesc izvorul și refugiul cu același nume. Refugiul este în stare foarte bună. Datorită vântului, hotărîm să înoptăm în refugiu.