Cabana Mălăiești, Munții Bucegi

1. Poiana Diham (1.350 m) – Cabana Diham (1.350 m) – La Glăjărie (1.000 m) – Poiana Mălăiești-Izvor (1.100 m)

1 oră // triunghi albastru / cruce albastră // mediu

În Poiana Diham admirăm panorama către SV a crestei proaspăt ninse a Munților Bucegi cu Acele Morarului, Omu și Bucșoiu, către N Munții Postăvaru și către NE Munții Piatra Mare. Pornim către N pe marcajul triunghi albastru. În 5 minute ajugem la Cabana Diham sau cum se mai numește La Mama Oara, după numele vestitei cabaniere de aici. Traversăm curtea cabanei și ieșim pe o portiță din lemn spre V urmând de acum marcajul cruce albastră, care ne conduce prin pădure pe Muchia Cenușie pe o potecă lată, care după ce lasă în 10 minute o ramificație către dreapta, începe să coboare susținut până în vale, în zona numită La Glăjărie, unde se strâng mai multe cursuri de apă și traversăm primul fir de apă. Aici este punctul de altitudine minimă a traseului nostru și tot aici lăsăm către dreapta marcajul cruce galbenă. Am mers 30 de minute de la Cabana Diham. Dacă parcurgeți traseul în sens invers considerați 45 minute la urcare, o ascensiune destul de grea. Schimbăm direcția către stânga. Traversăm al doilea fir de apă, Valea Glăjăriei, pe un pod din lemn. Cursul principal formează apoi Pârâul Mare, care se continuă cu Ghimbășelul. Un indicator ne spune că mai avem 30 minute până la Poiana Mălăiesti-Izvor. De acum și până la Cabana Mălăiești vom avea numai de urcat. În Poiana Mălăiești-Izvor intersectăm marcajul bandă albastră, unul din traseele principale ale Munților Bucegi care parcurge ruta Sinaia – Vârful Omu – Râșnov. Undeva către dreapta în ușoară coborîre, în sens opus direcției pe care o vom urma este Izvorul Mălăiești, ultima sursă de aprovizionare cu apă până la Mălăiești.

2. Poiana Mălăiești-Izvor (1.100 m) – Cabana Mălăiești (1.720 m)

2 ore // bandă albastră // mediu

În Poiana Mălăiești-Izvor, mult spus poiană, căci la locul de intersecție este pădure, schimbăm direcția 90 de grade spre stânga, anume spre SV. Urcăm consistent în prima parte, în mici serpentine, lăsând în dreapta Poiana Ferigii, pentru a ajunge după 45 de minute de pășit pe covorul colorat de frunze într-un punct minunat de belvedere cu perspectivă spre Măgura Codlei și Țara Bârsei, iar sub noi într-o râpă Valea Mălăiești, și de data aceasta seacă. Este un loc bine meritat de popas, cu băncuță și câteva panouri informative despre larice și despre cocoșul de munte. Până aici am mers în tandem cu alt grup numeros. Urcușul continuă, dar mai domol până într-o poiană cu băncuță de unde vedem primele stânci din Rezervația Naturală Abruptul Bucșoiu, Mălăiești, Gaura, o rezervație cu peisaje care îți taie răsuflarea. Dar încă nu am văzut mare lucru, Traversăm partea superioară a pădurii, care urcă de fapt un vechi prag glaciar și ieșim la gol alpin. Ne întâmpină un vânt puternic, dar o vreme senină. În dreata este Vârful Padina Crucii, care are în vârf o cruce metalică de care flutură un steag tricolor. Apare și Cabana Mălăiești, destinația excursiei noastre. Am parcurs 1 oră de la punctul de belvedere, respectiv 2 ore și 45 de minute de la start.

3. Cabana Mălăiești (1.720 mdm)

Cabana Mălăiești se găsește în căldarea glaciară Mălăiești, la o altitudine de 1.720 mdm. Este o cabană ospitalieră, unde majoritatea drumeților se opresc să mănânce o ciorbă sau un fel principal, o negresă la desert sau să bea un ceai cald. În plus prețurile sunt decente, cu atât mai mult cu cât aprovizionarea se face cu caii. Se poate și înopta în cabană. Lângă cabană sunt câteva sculpturi care imi plac mult, între care un urs și un steag dacic. Lângă cabană este refugiul salvamont. Afară este amenajată o terasă cu bănci și mese din lemn, loc bun de odihnă și bronzare. Noi am nimerit de data aceasta un vânt foarte puternic, dar un cer senin, pe care nori albi dansau deasupra crestelor înzăpezite. Către vest se poate urca abrupt pe marcaj bandă galbenă spre Lacul Țigănești – Clincea – Bran Poarta, către sud pe bandă roșie și bandă albastră prin treptele glaciare spre Vârful Omu, către nord-est pe bandă albastră spre Râșnov (de unde am venit noi), către est spre Pichetul Roșu (pe unde vom continua). Privind cu fața înainte față de cum am venit, spre sud, admirăm căldarea glaciară li în ultimul plan Hornurile Mălăieștilor, pe dreapta,spre vest, Padina Crucii, pe stânga impresionantul abrupt al Bucșoiului cu Turnul Mălăiești sau Bisericuța. Un tur de orizont de la Cabana Mălăiești puteți viziona pe linkul https://youtu.be/TgU-E1_7f2c.

4. Cabana Mălăiești (1.720 m) – Șaua Prepeleacului sau Șaua Mălăiești (1.780 m) – La Prepeleac (1.760 m)

1 oră – 1 oră 30 minute // triunghi roșu // dificil

După pauza de prânz de la Cabana Mălăiești, luăm direcția potecii marcată cu triunghi roșu, spre stânga față de direcția din care am venit. După traversarea firului sec al Văii Mălăiești, vom urca pe muchia nordică a Muntelui Bucșoiu, printr-o pădure cu luminișuri, în care apar din când în când panoramel superbe asupra Vârfului Padina Crucii, a Munților Postăvaru, a Cabanei Mălăiești. Pe anumite porțiuni de traseu sunt montate cabluri de siguranță. Apar în cadrul vizual turnuri și turnulețe, cele două vârfuri golașe Țigănești și Scara, Depresiunea Bârsei. În punctul cel mai înalt, al întregii noastre ture, de altfel, numit Șaua Prepeleacului sau Șaua Mălăiești, este amplasată o bancă pentru popas. Au trecut 40 de minute de la cabană. Din șa vom urma poteca care coboară foarte lin. Spre stânga zărim la un moment dat Cabana si Poiana Diham, spre înainte vedem Munții Baiului, Munții Piatra Mare și chiar și Munții Ciucaș. Peisajele sunt minunate. Mai traverse câteva porțiuni ușor expuse, amenajate cu cabluri și scărițe. Ținem curba de nivel, timp de 30 – 40 minute, până în punctul La Prepeleac, unde vine din dreapta poteca marcată cu bandă roșie de pe Vârful Bucșoiu, pe drumul lui Deubel, un alt traseu deosebit de spectaculos, dar și dificil.

5. La Prepeleac (1.760 m) – Banca Traian Murgilaș / Poiana Bucșoiu (1.620 m) – Poiana Pichetul Roșu (1.400 m)

1 oră 15 minute // triunghi roșu // mediu

Această variantă de traseu se mai numeşte poteca Tache Ionescu. Din punctul La Prepeleac, marcajul se va dubla. Prin ferestre se văd pe rând Munții Postăvaru, Munții Piatra Mare și Munții Baiului. Poteca usor descendentă trece peste Vâlcelul Îndrăcit, Valea Rea și Valea Bucșoiului, toate seci. Pe vâlcele, în amonte, se vede abruptul Bucșoiului. Înaintea Văii Bucșoiului este alt popas la banca Traian Mărghilaș. 45 minute de la intersecție. După vâlcel, se întinde Poiana Bucșoiului, plină vara cu fructe de pădure. Perspectiva asupra Postăvarului este fabuloasă. Pierdem tot mai mult în altitudine până în Poiana Pichetul Roșu, fost punct de grăniceri. Încă 30 minute de la bancă.

6. Poiana Pichetul Roșu (1.400 m) – Poiana Diham (1.350 m)

40 minute // punct roșu // ușor

În Poiana Pichetul Roșu este o intersecție mai mare de trasee. Noi schimbăm direcția spre stânga, pe marcajul punct roșu.  Poteca lată, prin pădure, ne conduce pe Muntele Căpățâna Porcului. După aproape 30 minute vine din dreapta poteca de la Poiana Izvoarelor. După alte 10 minute ajungem în Poiana Diham. Aici, la punctul terminus al excursiei noastre, facem încă un tur de orizont, pe care vă invit să îl vizionați pe linkul https://youtu.be/aqu4CRsaXZA. De la Mălăiești până la Diham ne-au trebuit 3 ore și 10 minute, cu tot cu popasuri.