Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Sarmizegetusa, Hunedoara

Capitala provinciei romane Dacia

Situare

Ruinele anticei capitale romane a Coloniei Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, adica Dacia Romana, se gasesc in localitatea hunedoreana Sarmizegetusa pe DN68, la 17 km de Hateg, 56 km de Deva si circa 400 km distanta de Bucuresti.

Intrarea in site se afla chiar la drumul national, imediat cum ajungi in localitate venind dinspre Hateg, asa ca nu aveti cum sa o ratati. Vis-à-vis de aceasta se gaseste primaria cu un mic parculet cu leagane pentru copii si muzeul de arheologie.

Două Sarmizegetuse

Cum desigur va este cunoscut, exista o Sarmizegetusa dacica (Sarmizegetusa Regia) si una romana (Ulpia Traiana Sarmizegetusa). Dupa cucerirea Daciei de catre romani, conducerea de la Roma s-a gandit ca ar da bine pentru populatie sa pastreze denumirile originale dacice pentru mai multe centre importante de pe teritoriul cucerit, in acelasi timp lasandu-si propria amprenta prin dezvoltarea unor cetati noi. Acest compromis strategic a condus la aparitia a doua Sarmizegetuse.

Strategie

Bineinteles ca alegerea locului, unde se construieste o cetate are si explicatii strategice, militare. Sarmizegetusa Ulpia Traiana se afla intre Muntii Retezat in sud, Muntii Tarcu in sud-vest, Tapae la vest, Muntii Sureanu tot la vest si Muntii Poiana Rusca la nord-vest, fiind astfel bine protejata prin pozitionarea sa de eventuale invazii inamice.

Istoria locului. Situl arheologic.

Initial pe locul unde se va ridica viitoarea capitala romana, Sarmizegetusa, a existat o garnizoana romana in anul 102, legiunea a V-a Macedonica. Rolul acesteia era de a controla trecatoarea de la Tapae, unde s-au dus luptele din primul razboi daco-roman din anii 101- 102. Dupa al doilea razboi daco-roman in 105 – 106, in urma caruia romanii au triumfat pe campul de lupta, Roma imparatului Traian a hotarit amplasarea noii capitale a proaspetei provincii romane Dacia la Sarmizegetusa Ulpia Traiana si construirea aici a unui important oras roman. Atunci a aparut pentru prima data numele de Sarmizegetusa alocat acestei asezari, dupa o moneda romana din bronz, cu chipul imparatului Traian.

Primul guvernator al provinciei a fost generalul Terentius Scaurianus intre 108 – 110. In aceasta perioada se presupune ca s-au pus bazele ridicarii orasului.

Puternic fortificata, Ulpia Traiana, a fost, în secolele al II-lea si al III-lea, centrul politic, administrativ religios al provinciei Dacia.

1. Orașul

Zidurile orasului inconjurau o suprafata aproape dreptunghiulara, cu o arie de circa 33 ha. Ele erau construite din blocuri de piatra cioplita, care erau imbinate cu mortar și erau prevazute sus cu creneluri.

Pe fiecare latura se afla cate o poarta. Portile de pe laturile paralele erau legate intre ele prin doua strazi principale (cardo si decumanus), care strabateau cetatea dintr-o parte in alta.

In afara zidurilor cetatii, pe alte ca. 80 ha, romanii au ridicat numeroase monumente, cladiri particulare si alte constructii. In afara zonei locuite, orasul detinea un ”teritoriu”, unde cei cu dare se retrageau vara intr-un fel de ferme “villa rustica”, cum sunt cele din Hobita sau Santamaria Orlea, dar si asezari de rang inferior precum Aquae (Calan Bai) sau Germisara (Geoagiu Bai), acolo unde inca din acele vremuri antice existau bai termale. Imparatul Traian a intemeiat in provincia Dacia, un singur oras, Colonia Dacica, urmasii sai construind alte 10 asezari cu rang de oras.

Teritoriul metropolei se intindea de la castrele Tibiscum (Jupa), la Micia (Vetel) si Bumbesti, pana la intrarea Jiului in defileu. Prin Ulpia Traiana trecea drumul imperial care venea de la Dunare și facea legatura cu nordul provinciei, la Porolissum (Moigrad).

Acest drum, numit si drumul roman, s-a pastrat pana in zilele noastre, iar portiunea dintre Sacel – Barasti si Santamaria Orlea este cel mai drept drum pe care l-ati vazut vreodata intinzandu-se pe o lungime de 6 km, actualmente asfaltat in totalitate (autoritatile spun ca pentru a fi mai bine conservat?!). Asa sa fie!

Istoria mai consemneaza ridicarea in anul 118 a unui monument inchinat imparatului Hadrian, in anul 172 altul imparatului Marcus Auraelius, iar in 250 se inalta o statuie de bronz in cinstea lui Traianus Daecius. In secolul al III-lea are loc retragerea armatei romane de pe teritoriul Daciei, ordonata de imparatul Auraelian (271). Cea mai mare parte a populatiei a ramas insa pe aceste meleaguri. Viata orasului nu a incetat odata cu navalirea hunilor sau a altor popoare migratoare, amfiteatrul roman fiind folosit secole la rand (secolele al IV-lea – al VI-lea), prin baricadarea portilor acestuia, ca o fortareata impotriva atacurilor acestora.

Atat in evul mediu cat si in urmatoarele perioade istorice, in zona Sarmizegetusa s-a folosit drept material de constructie multa piatra de la ruinele romane. Aceasta se gaseste la mai multe biserici din zona precum Densus, Ostrov, Pesteana, Santamarie Orlea.

zid de cetate

locuință

Atelierul de sticlărie

fântâna publică

vechea canalizare

2. Forumul

Ruinele romane au prezentat interes inca din sec. al XVIII-lea. Mai aproape de zilele noastre santierul arheologic de la Sarmizegetusa a fost coordonat de C. Daicoviciu.

Daicoviciu a numit descoperirile sale arhgeologice “Palatul Augustalienilor”, ceea ce mai tarziu s-a dovedit a fi Forumul Coloniei Dacica. In centrul Forumului se intalneau cele doua drumuri principale cardo si decumanus. Intrarea in curtea Forumului se facea printr-o poarta monumentala cu patru coloane (“tetrapilum”) cu un arc de triumf dublu, pe al carui frontispiciu se afla inscriptia ce atesta intemeierea sa.

Curtea Forumului este plina de blocuri de marmura, in centru si pe laturi gasindu-se statui din bronz sau marmura. Tot in forumurile din oras se gaseau si pietele (de vite, de peste, de ulei).

Propylon si Tetrapilum

inscripție în marmură

cap de coloană

coloană din marmură

3. Basilica

Din Forum se intra in Basilica, constructia dominanta a ansamblului cetatii din acea vreme.

Basilica

In secolul al XX-lea au fost scoase de sub pamant materiale ceramic, obiecte din aur, argint, bronz, fier, os; au fost descoperite ateliere de sticlarie, temple necropole si mai multe alte constructii. De o parte si de alta a Drumului Imperial, au fost dezgropate doua necropole. Una din descoperirile remarcabile o reprezinta instalatia de incalzire centrala (hypocaust) care poate fi vazuta in stare destul de buna intr-o restaurare din muzeu si sub forma de ruina in sit.

4. Domus Procuratoris

Sapaturile de dupa anii ’80 au descoperit Domus Procuratoris, palatul procuratorului provinciei (cel cu darile). Sapaturile din zona Forumului, centrul orasului antic, sunt si ele in expansiune.

Domus Procuratoris

Tribunalia

5. Amfiteatrul

Constructia cea mai impresionanta ramane Amfiteatrul, de forma ovala (88 m diametrul mare, 69 m cel mic), este ceea ce astazi am numi stadion. Aici aveau loc lupte de gladiatori, se puneau in scena spectacole si se organizau concursuri sportive. Amfiteatrul este strabatut si de un canal prin care se scurgea apa cu care se spala arena dupa lupte. In tribunele dispuse pe trei niveluri (marmura, piatra si lemn) incapeau ca. 5000 spectatori, asezarea acestora se facea organizat functie de rangul pe care il detineau. Plebea avea bineinteles locurile cele mai departate.

Amfiteatrul

Amfiteatrul

6. Templele

In fata Amfiteatrului se intinde o zona sacra, inca incomplet cercetata, unde s-au descoperit Templul lui Aesculapio si al Hygeiei, mai multe inscriptii in piatra precum si coloanele descoperite certificand acest fapt.

In apropierea zidurilor orasului se gasea Marele Templu, inchinat mai multor zeitati.

Langa Amfiteatru este si Tempul zeitei Nemesis.

Se mai vizitează Templul zeilor Domnus și Domna, Templul lui Liber Pater și Templul zeului Silvanus.

Marele Templu

Templul lui Silvanus

Impresii

Cetatea Ulpia Traiana Sarmizegetusa arata bine, merita vizitata pentru a iti face o impresie despre organizarea unei capitale de provincie romana din sec. II – III.

Se gasesc panouri explicative. Ar fi utile cateva indicatoare in plus care sa te orienteze in intersectia de drumuri din cetate. Am vizitat de multe ori cetatea si ma asteptam sa fie puse in valoarea mult mai multe descoperiri arheologice de la o vizita la alta.

Vizitați Ulpia Traiana Sarmizegetusa! După care vă propun să nu ratați o vizită la Deva. Un articol de prezentare a orașului puteți citi pe linikul https://mytravel.express/ghiduri-mte/ghid-turistic-deva/

Numai bine!

Pași: