Stiftskirche Stuttgart, Germania

1. Orgile

Prima orga a bisericii Stiftskirche dateaza din anul 1381. In anul 1534 Konrad Oettinger a tinut aici prima predica evanghelica reformata. In secolul XVII biserica a mai dobandit alte orgi ajungand sa acopere 15 registre. In secolul XIX, regele Friedrich I a daruit care Stiftskirche un instrument de mare valoare: orga cu 64 de registre, montata de celebrul constructor de orgi F. Walcker, in timp ajungandu-se la 80 registre. In timpul celui de al doilea razboi mondial biserica a ars si celebra orga a fost distrusa. La refacerea ei s-a luat in considerare transformarea bisericii intr-una cu sala pentru predici si firma Walcker a construit pentru biserica o orga cu 86 registre pentru suma de 160.000 DM. Coloanele medievale si multele opere gotice si de arta nu au putut fi refacute. De aceea biserica nu mai are un stil constructiv unitar. In jurul anului 2000 s-a considerat orga invechita si atelierele specializate Muehleisen au montat in urmatorii 4 ani noua orga din Stiftskirche. Aceasta are 81 registre si 5366 fluiere cu 4 manuale si pedala. Costurile s-au ridicat la 1,7 milioane Euro, din care 1 milion au fost acoperiti din donatii.

La realizarea noii orgi stau la baza doua stiluri: muzica de orga alui J. S. Bach si literatura muzicala de orga germana romantica reprezentata de F. M. Bartholdy, J. Brahms sau M. Reger. Componentele orgii sunt repartizate in diferite amplasamente din intreaga biserica. S-au folosit la realizarea noii orgi 70 mc lemn si 5 tone de metal de orga.

De pe piata de specialitate si de la standul bisericii se pot cumpara CD-uri cu muzica de orga a cantorului bisericii Kay Johannson, pe care l-am vazut la etajul bisericii, la datorie.

2. Puterea crezului

Cand traversezi intrarea de sub turnul vestic, cel mare, privirea se indreapta instantaneu in fata catre altar, amvon si ferestre. Este o invitatie naturala sa pasesti in naosul larg si luminos al bisericii. Capela invita la rugaciune. Pe altar este o biblie deschisa la care au acces credinciosii. Oamenii se pot aseza sa se reculeaga in mod civilizat pe bancile din lemn din biserica si sa asculte sunetele ceresti ale muzicii de orga.

Ingerul de la coloana amvonului, reprezentarea lui Iisus rastignit in arcada unde este corul sunt impresionante. Daca privim catre dreapta (ferestrele din sud) intalnim motivul biblic al lui Iisus – lumina lumii. Daca privim catre stanga (ferestrele din nord) vedem capelele laterale care fac o incursiune in istoria credintei prezentand profetii Israelului si alti sfinti. Acestia sunt imortalizati in cheile de bolta care au mai fost salvate din vechea biserica. Suntem in centrul unui camp puternic inconjurati de biblie, lumina lui Iisus si istoria credintei. Este un loc special!

3. Interiorul bisericii Stiftskirche

Daca puteti aloca timp detaliilor merita. Turul de interior al bisericii incepe in stanga, in prima capela laterala nordica si continua in sensul acelor de ceasornic. Fara sa am pretentia de a descrie tot, voi puncta totusi cate ceva.

Admiram sculptura Sfintei Elisabeth von Thueringen. Aceasta a trait in sec. XIII, a fost maritata cu ducele Ludwig IV von Thueringen, a ramas vaduva de tanara si a construit spitale si a ajutat saracii. Tot in capelele laterale mai intalnim pe Sf. Fecioara Maria cu pruncul, pe Sf. Otilia, nascuta oarba, care si-a recapatat vederea la manastire. La ferestrele cu vitralii sunt reprezentati cei 4 mari profeti dar si ceilalti profeti ”mai mici”. Sub amvon odihnesc ramasitele reformatorului J. Brenz (sec. XVI), care a fost un promotor al tezelor lui Martin Luther. Este initiatorul noii „mari oranduiri bisericesti”, care a pus bazele dezvoltarii landului pana astazi, prin crearea structurilor bisericesti pentru invatamant si educatie, pentru mestesuguri, economie si social. Reformatorul Brenz este prezentat intr-un tablou in ulei.

Capela botezului (Taufkapelle) il prezinta pe Ioan Botezatorul intr-o sculptura neogotica. Vitraliile sunt viu colorate. Intalnim mai multe reprezentari in fresce ale lui Iisus, ale papei, cardinalilor, imparatilor, nobililor, taranilor si ale unor sfinti.

Biserica este plina de scuplturi in piatra ce reprezinta ciclul Craciunului. In stanga, in spatele amvonului, avem anuntarea nasterii lui Iisus si intalnirea celor doua femei gravide Maria, mama lui Iisus, si Elisabeth, mama lui Ioan Botezatorul. In dreapta pe turnul sudic sunt nasterea lui Iisus, circumcizia lui Iisus.

Corul este si el impresionant. Acesta a fost boltit la refacerea bisericii, au fost pictate vitralii si au fost reprezentati Moise si Eremia dar si cele 4 simboluri evanghelice: taurul, ingerul, vulturul, leul.

Pe peretele nordic sunt sculpturile mai multor duci incepand cu Ulrich I intemeietorul (sec. XIII). In stanga altarului se gaseste opera intitulata ”Calaretul cersind”.

In altarul corului gasim crucea de bronz. In partea dreapta a corului sunt aliniate mai multe morminte romantice mari, scupltate si impresionante. Ele sunt ale unor duci si ducese, cel cu steagul landului fiind al lui Friedrich vom Wuerttemberg (sec. XVI).

Stifterkapelle este plasata la baza turnului sudic. In aceasta capela se gasesc placi de mormant, dar si cateva monumente din perioada renasterii. Mormantul decanului Hartsesser (sec. XVI) este din marmura rosie.

Centrul spiritual al bisericii este format de unitatea data de altar – amvon – ingerul justitiei – marele crucifix. In acest perimetru se desfasoara slujbele.

Capela laterala sudica din turnul de vest este loc de rugaciune. ”Fereastra cea mare a sperantei” reuneste mai multe simboluri ale credintei: un copac creste dintr-o samanta sau figura mamei. Si aici sunt cateva morminte.

Orga principala a bisericii Stiftskirche este fara indoiala piesa de rezistenta a bisericii.

Sunetele ceresti pe care aceasta le emite se datoreaza atat conlucrarii intre specialistul pentru orgi, arhitect, constructor, cat si a talentului artistului care canta la orga. Este cel care cu o seara in urma, cand am dat roata bisericii, el era in biserica si canta sau exersa, sunetele muncii sale si ale orgilor razbatand atat de placut si cald in afara bisericii.

Orga este destinata ”in onoarea lui Dumnezeu si recreerii mintii””, a spus celebrul J. S. Bach.