Parcul Etnografic din Cluj-Napoca se găsește pe strada Tăietura Turcului la intersecție cu aleea Muzeului Etnografic, ultima fiind stradă neasfalată, pe care putem parca. Se poate vizita de miercuri până dumincă, în lunile martie – cotombrie între orele 10-18, în restul lunile se închide cu 1 oră mai devreme. Ultimul acces este permis cu 1 oră înaintea închiderii parcului. Biletul întreg de intrare costă 11 RON, iar cel redus 2,75 RON. Se pot achiziționa și bilete online.
Parcul Etnografic din Cluj-Napoca poartă numele lui Romulus Vuia și este primul muzeu în aer liber din România. Parcul a luat naștere la 1 iunie 1929, ca secție a Muzeului Etnografic al Ardealului. Părintele acestuia a fost etnograful Romulus Vuia. Acesta l-a conceput ca pe un parc cu gospodării rurale locuite, unde țăranii să prezinte activități tradiționale. Parcul a suferit importante distrugeri în al doilea război mondial. Noul concept datează din anul 1956 și aparține lui Teodor Onișor și Valer Butură. Astăzi Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” este parte a Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Un filmueț despre parc puteți viziona aici.
În prima parte a parcului găsim case vechi din zone unde se desfășurau diferite activități specifice zonei. Vedem casa de pietrat, piua de ulei, presa de struguri, ateleirul de fierărie, de obținere a aurului, a lânii și altele. Sunt expuse și instalațiile sau utilajele aferente prestării acestor activități.
casă de olar din Josenii Bârgăului (BN)
casa olarului
camera de zi
piuă de ulei din Poșaga (AB)
piuă de ulei
presă de struguri din Moșna (SB)
presă de struguri
casă de pietrar din Almașu Mare (AB)
casa și atelierul
pietre prelucrate
În partea din spate față de intrarea principală sunt prezentate mai multe gospodării ţărăneşti tradiţionale din diferite zone etnografice din Transilvania. Construcțiile datează din secolele XVII-XX și prezintă casele cu camerele lor, podul, beciul, tinda, fântâna, dar și anexele gospodărești echipate cu unelte specifice sau grajdul sau hambarul.
gospodărie din Cămârzana (SM)
curtea gospodăriei
anexă de gospodărie
gospodărie din Telciu (BN)
intrarea în curte
utilaje agricole
gospodărie din Bedeciu (CJ)
curtea și casele gospodăriei
grajdul
căsuță răcoroasă
gospodărie din Jelna (BN)
casa gospodăriei
fântână cu cumpănă
anexă de gospodărie
biserică românească de lemn
gospodărie din Galda de Sus (AB)
poarta
beciul
tinda
soba
poarta sculptată
gospodărie din Almaș (AR)
camera de zi
podul
gospodărie din Berbești (MM)
dependințele gospodăriei
fântâna
curte și anexe
În parcul etnografic sunt nu mai puțin de trei biserici românești vechi de lemn: Biserica din Cizer, judeţul Sălaj, construită în anul 1773 de Nicola Ursu; Biserica din Chiraleş, judeţul Bistriţa Năsăud, din secolul al XVII-lea şi Biserica din Petrindu, judeţul Sălaj, datată în anul 1612. La una dintre ele am prins o slujbă de botez în desfășurare.
biserică din Cizer (SJ)
biserică românească de lemn
catapeteasma
icoană pictată
biserică din Petrindu (SJ)
balconul din turlă
biserică românească de lemn
Parcul Etnografic din Cluj-Napoca este cel mai vechi muzeu în aer liber din România. Merită o plimbare relaxantă printre casele vechi pentru a te transpune pentru o oră sau mai mult din viața tradițională de la sate din secolele trecute. Parcul merită organizat mai bine, deschise toate casele și de ce nu prezentate meșteșugurile pentru a atrage mai mulți turiști. Ziua vizitei mele a coincis cu Ziua Mondială a Tricotatului și Croșetatului în Public, organizată în acest parc, acțiune lăudabilă, întâlnind astfel mai mulți artizani la lucru.
Numai bine!
Pași:
Română 
English 
Deutsch 