Palatul Brâncovenesc, Mogoșoaia, Ilfov

1. Aleea și Biblioteca Martha Bibescu

Trecem de zidul proprietății prin poarta principală și intrăm pe aleea principală. Parcarea este pe partea dreaptă față de alee. Puțin mai înainte, dar tot pe partea dreaptă, se găsește biblioteca Martha Bibescu. Biblioteca se poate vizita, dar deși cuprinde și volume de carte veche, nu este pusă în valoare și prezentată pe măsură, ci mai degrabă poate fi considerată o simplă bibliotecă, nu un obiectiv turistic. Se poate vizita din noiembrie până în aprilie zilnic între orele 9-17, în restul lunilor anului între orele 10-18. Accesul este gratuit.

2. Parcul și terenurile de sport

Indicatoarele de pe domeniu ajută la orientare. Continuăm la prima intersecția spre dreapta, spre terenurile de sport. Ieșim printr-o poartă veche de piatră într-un parc cu alei, aflat pe malul lacului Mogoșoaia și în care sunt și câteva terenuri de sport. În împrejurimile castelului este o varietate mare de plante și păsări. Aici sunt pini, platani, salcii, chiparoși, nuci, păducel și zboară mierle, granguri sau înoată lișițe. Revenim prin altă poartă laterală, veche, în partea centrală a domeniului.

3. Turnul Porții și curtea palatului

Turnul Porții încadrează poarta de acces de la aleea principală către curtea palatului. Turnul Porții a fost construit în anul 1702 de Constantin Brâncoveanu. Eu am găsit accesul în turn închis. În mod normal acesta oferă cea mai bună perspectivă asupra palatului și a întregului domeniu. De o parte și de alta a Turnului Porții sunt Cuhnia sau bucătăria și impunătoarea Vila Elchingen. Față în față cu Turnul Porții este bijuteria domeniului, Palatul Brâncovenesc. În dreapta acestuia se găsește ghețăria. În curte este expusă și o operă artistică intitulată „Maternitate”.

4. Expoziția din pivnița palatului

Ne îndreptăm spre Palatul Brâncovenesc. În subsol este o expoziție cu teme religioase și fresce de la Mănăstirea Văcărești. Sunt înfățișate diferite imagini religioase cum ar fi Nașterea lui Iisus, Iisus în Betania, diferiți sfinți, grupul statuar Zeița Minerva și o machetă a palatului.

5. Colecția Liana & Dan Nasta și holul cu mozaic venețian

Intrăm pe traseul principal de vizitare a interiorului palatului pe o ușă cu grilaj îcadrată de piloni și o grindă sculptate în piatră. Urcăm la etaj. Aici este colecția Liana & Dan Nasta, intitulată „Tradiția țărănească”. Aici vedem scoarțe (covoare de perete), lăzi de zestre, icoane pe sticlă, o broderie de lână. Pe un perete al scării este expus portretul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Traseul de vizitare ne conduce către holul cu mozaic venețian, în jurul căruia se deschide mai multe săli tematice. Mozaicul din cristal de Murano cu foiță de aur a fost adus de prințesa Martha Bibescu pentru amenajarea locului de primire a oaspeților.

6. Sala turco-persană, sala scoarțelor și sala fanariotă

Sala turco-persană. Sub suzeranitate otomană, în secolele XV-XIX, Tările Române preiau de la turci obiceiuri și obiecte, care vor apărea în palate și conace, precum covoare, broderii, piese de aramă.

Sala scoarțelor. În cazul palatelor și conacelor, acestea sunt asimilate cu tapiseriile vest-europene, iar în cazul caselor țărănești se datorează măiestriei țesătoarelor. Vedem scoarțe oltenești, muntenești și moldovenești.

Sala fanariotă. După decapitarea Brâncovenilor, în timpul domniilor fanariote, viața curților domnești este influențată de modelul de viață greco-turc. Sunt expuse portrete, gravuri, ceramică, mobilier.

7. Sala franceză, sala Martha Bibescu și sala italiană

Sala franceză. După revolția lui Tudor Vladimirescu din anul 1821, influența Franței ia locul celei fanariote.. Elita își însușește limba, cultura și educația franceză. Aici întâlnim gravuri și portrete de boieri îmbrăcați după moda pariziană.

Sala Martha Bibescu este dedicată memoriei principesei Martha Bibescu. Martha Bibescu a scris 40 de opere pentru care a primit marele premiu de literatură conferit de Academia Franceză.

Sala italiană. Stilul brâncovenesc original preia două elemente caracteristice arhitecturii venețiene: loggia și foișorul. Sala este împodobită cu șaluri, picturi în ulei, mobilier florentin și venețian.

8. Sala ortodoxă și sala transilvană

Sala ortodoxă este închinată vocației lui Constantin Brâncoveanu de slujitor al bisericii și de ctitor, Sunt expuse icoane pe lemn, fresce, un serafim, un felon.

Sala transilvană găzduiește exponate lucrate de meșteri ai etniilor transilvănene, sași, maghiari și români. Un ansamblu de piese specfici burgheziei săsești se armonizează cu o compoziție întâlnită într-o cameră țărănească românească și cu portretul unei nobile maghiare.

9. Sala sfatului domnesc și sala cancelariei domnești

Sala sfatului domnesc a fost decorată de artiștii Nasta cu piese de mobilier, un tron, un jilț voievodal și stranele biseriic de la Potlogi, ridicată de Constantin Brâncoveanu.

Sala cancelariei domnești era un spatiu de afaceri. Stemele cu simboluri creștine completează decorul sălii unde este portertul familiei domnitorului Constantin Brâncoveanu în varianta textilă.

10. Expozițiile temporare de la parter

Coborîm o scară îngustă, spiralată pentru a reveni la parter unde privim prin ușa închisă spre grădinile labirint și lac. In spațiul de la parter se desfășoară câteva creații având ca temă principală mâinile, parte a unei expoziții temporare, numită „Povestea Absurdului.

11. Grădinile labirint, lacul, pădurea

Fațada dinspre lac a Palatului Brâncovenesc este un alt loc potrivit pentru poze, mai ales că aici sunt amenajate în stil italian grădinile labirint. Sunt garduri vii, tunse sub forma unui mic labirint, iar treptele care duc spre Lacul Mogoșoaia sunt păzite de doi lei din piatră. Lacul Mogoșoaia aflat la numai 20 de metri de palat, conferă farmec suplimentar peisajului. Către stânga, cum privim spre lac, sunt mai multe alei, cea de pe malul lacului dă roata prin pădure pentru o plimbare de voie pe crea o poți întrerupe pe băncuțe pentru contemplarea peisajului.

12. Cavoul familiei Bibescu

În mijlocul micii păduri mai sus amintite este cavoul familiei principelui Nicolae Bibescu, către care este amenajată altă alee.

13. Cuhnia și ghețăria

Cuhnia era bucătăria palatului, locul unde se pregătea masa pentru domnitor şi familia sa. Ea este amplasată imediat în dreata după intrarea pe sub Turnul Porţii, Actualmente este folosită ca spaţiu expoziţional, pe care l-am găsit închis.

Ghețaria se află pe aceeași parte cu bucătăria, dar mai aproape de palat. Și aceasta era închisă.

14. Biserica Sfântul Gheorghe

Biserica Sfântul Gheorghe este ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu și poartă hramul Sfântului Gheorghe. Face parte din complexul palatului, deși este situată în afara zidurilor. Biserica a fost terminată în anul 1688. Pictura a fost realizată în anul 1705. În biserică se găsește și portretul votiv al domnitorului Brâncoveanu, al soției lui și ale copiilor lor. În biserică se află mormântul principelui George-Valentin Bibescu, iar lângă biserică sunt mai multe cruci mari de piatră cu inscripții vechi.

15. Vila Elchingen, serele, parcul, aleile

Vila Elchingen aflată în stânga Turnului Porții, cum intri. este o construcție spectaculoasă, monumentală, Vila Elchingen, ridicată de familia Bibescu cu rolul de casă de oaspeți, dar și aceasta era închisă la ora vizitei mele.În secolul al XX-lea, vila a fost casă de creație a scriitorilor. marin preda a scris aici „Cel mai iubit dintre pământeni”.

În spatele vilei sunt serele, acum nefuncționale. De acolo încep aleile parcului si pădurea, care duc spre lșac, spre cavou, spre palat, sau spre localitate.