Muzeul Unirii, Alba Iulia, Alba

1. Perioada preistorică

Expoziția permanentă prezintă o secțiune dedicată preistoriei, mai exact evoluției culturilor succesive din Transilvania între mileniul al VI-lea și I î.Hr. Sunt expuse obiecte din Neolitic, Epoca Bronzului și a Fierului, găsite în așezări din județul Alba. Printre cele mai importante piese se numără ceramica de Petrești, sceptrul zoomorf de piatră de la Vințu de Jos și tezaurul de bronz de la Ighiel. Un pandantiv de bronz în formă de cal, o operă de artă preistorică, a fost găsit la Teleac.

2. Perioada La Téne

Perioada La Tène, care se întinde din secolul al IV-lea î.Hr. până în anul 106 d.Hr., este reprezentată de cultura geto-dacă. Obiectele expuse, care provin în principal din așezările fortificate de la Căpâlna, Cugir și Craiva, Apoulonul dacic, atestă atât caracterul unitar al civilizației materiale și spirituale a dacilor, cât și receptivitatea lor la influențele semnificative ale lumii greco-romane. De o importanță deosebită sunt tezaurul de argintărie găsit la Lupu, situla din mormântul princiar de la Cugir și brățara de bronz de la Apoulon care înfățișează fața Gorgonei, precum și grupul de exponate care redau zidurile tipice ale unei cetăți dacice, construite din pietre care au fost dislocate din „leagănul” Apulilor.

3. Perioada stăpânirii romane

Istoria stăpânirii romane asupra Daciei este exemplificată prin obiectele găsite în orașul Apulum, cunoscut ca un descendent al Apoulonului dacic, care a fost transformat într-un municipium și mai târziu într-o colonia, și care a găzduit tabăra Legiunii a XIII-a Gemina. Basorelieful reprezentând Lupa Capitolina și statuia lui Liber Pater se disting printre acestea ca două opere de artă deosebite.

4. Perioada migrațiilor

Perioada migrațiilor este rezervată unei generoase zone de expunere, care permite o bună ilustrare a principalelor evenimente din istoria poporului român pe parcursul a peste o mie de ani: adoptarea creștinismului și păstrarea relațiilor cu lumea romano-bizantină, trăsăturile esențiale ale civilizației indigene și ale diverselor elemente străine, funcționarea locală a centrului politic de la Bălgrad.

5. Perioada Evului Mediu

Pe lângă particularitățile sale socio-economice, istoria Transilvaniei medievale, precum și a tuturor românilor, a fost ghidată de două obiective principale: coexistența pașnică a diverselor grupuri etnice și prevenirea expansiunii otomane către restul Europei. În timp ce primul a facilitat apropierea de valorile occidentale, cel de-al doilea a oferit o relativă libertate politică, care nu era deloc necesară pentru niciun fel de dezvoltare. Mai mult, acest al doilea obiectiv a necesitat o alianță tot mai strânsă a statelor românești aflate de-a lungul Munților Carpați: Țara Românească și Moldova, la care s-a adăugat Principatul Transilvaniei cu Alba Iulia drept capitală la mijlocul secolului al XVI-lea.

6. Unirea de la Alba Iulia din anul 1600

Mihai Viteazul a fost voievodul care a realizat între anii 1599 și 1600 prima unire a celor trei principate române: Țara Românească, Transilvania și Moldova.

7. Alba Iulia – centru tipografic

Muzeul evidențiază și rolul orașului Alba Iulia drept centru tipografic. Aici a fost publicată prima versiune românească completă a Noului Testament în 1648, cu sprijinul Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei. Ulterior, Blajul a preluat rolul de centru spiritual al românilor transilvăneni, datorită școlilor și tipografiilor sale.
Prima versiune românească completă a Noului Testament a fost publicată la Alba Iulia în 1648.

8. Epoca modernă

Transilvania a intrat sub stăpânirea habsburgică la sfârșitul secolului al XVII-lea.
Fortificațiile au fost reconstruite după standardele generalului francez Vauban, crescând importanța orașului.
Urmează Răscoala de la 1784, condusă de Horea, Cloșca și Crișan.
Un alt erou transilvănean menționat este Avram Iancu, numit „prințul” Munților Apuseni.

9. Unirea din 1859 și Războiul de Independență din 1877

Proclamarea Unirii din 1859 și obținerea independenței după Războiul Ruso-Turc din anii 1877-1878 au contribuit la creșterea rolului internațional al României. Aceste evenimente au alimentat aspirația României de a deveni un stat unitar și speranțele de unificare ale românilor de dincolo de granițe.

10. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 și Încoronarea

La 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României.
Documentele și fotografiile de la eveniment sunt dovezi ale entuziasmului cu care a fost realizată unificarea Transilvaniei cu România.

Alba Iulia a fost ales locul unde s-a realizat încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ăn octombrie 1922.