Muzeul Țării Oașului se găsește pe strada Victoriei 140, în orașul Negrești-Oaș, Se vizitează de luni până vineri între orele 8-16. Biletul de intrare costă 3 ron.
Muzeul Țării Oașului prezintă într-un mod foarte sugestiv elementele care evidențiază particularitățile din Țara Oașului legate de gospodărie, oameni, îndeletniciri, obiceiuri, toate îmbogățite de un ghidaj profesionist care folosește regionalismele oșenești. Muzeul are și o secțiune în aer liber, numită Muzeul Satului Oșenesc, prezentată separat. Website-ul muzeului este https://oasmuseum.ro/.
Gospodăria oșanului reflectă hărnicia și statutul oșanului. Casele sunt monocelulare, bicelulare sau tricelulare. Cele cu o cameră se numesc șutee. Cele bicelulare sunt compuse din tindă și cameră, iar cele tricelulare au în plus cămara.
casa oșanului
cuptorul
Paștele are rânduilelile lui. Începând din „Gioi-mari” (adică Joia Mare) se mătură, se face focul în ogradă, se înconjoară casa, se pășește deasupra focului pentru a preveni bolile și seara se bate toaca la biserică. În Vinerea Mare femeile și fetele încondeiază ouăle. În Sâmbăta Mare se pregătește „pasca”. Înaintea slujbei de „Înviere” se trag clopotele, se bate toaca, iar după se înconjoară biserica de trei ori și se sfințește „pasca”. Apoi oamenii se reped la coșurile de Paște cu care fug acasă.
costume populare
Paștele la oșeni
Pictorul Ion Țântaș este un artist local care a trăit în secolul al XX-lea. Într-o camerp de trecere sunt expuse mai multe opere ale pictorului.
tablou al pictorului Ion Țântaș
autoportret Ion Țântaș
Împletitul miresei este un obicei tradițional, unic, care se întâlnește numai în Țara Oașului. Pe capul miresei se așează o cunună cu mărgele care se împletește chiar cu părul miresei, La gâtul miresei se leagă „zgarda”. Pregătirea durează câteva ore. După împletitul miresei, alaiul de fete conduce mireasa la casa ei unde este îmbrăcată tradițional.
podoaba miresei se împletește din propriul ei păr
împletitul miresei
Petrecerea începe cu „danțul” (dansul) miresei pe acordul ceterii (cetera este un instrumente cu coarde), care „zâce” (cântă). Armoniile muzicale sunt acoperite de „țâpurituri” (un obicei de strigături în versuri a sentimentelor). La 16 ani, tinerii oșeni devin „coconi”, ei trebuie să cunoască „danțurile”, să fie buni „giucăuși” și să „tropotească”. „Danțul” miresei este dansat de apropiatele miresei, apoi urmează „roata miresei”. Dansurile se întâmplă la „ciupercă”.
danțul oșenilor
danțul oșenilor
muzica instrumentală oșenească
Târgurile înlesneau schimburi comerciale. Oșenii cumpărau cereale și vindeau fructe și produse rezultate din fructe. În Țara Oașului pomicultura a fost bine dezvoltată. La târguri, fetele vin îmbrăcate în cămăși brodate.
meșteșugurile legate de pomicultură
curele late
Ceramica de Vama este atestată documentar din secolul al XIX-lea. Ceramica de Vama se identifică prin cromatică și ornamente.
ceramica de Vama
la roata olarului
cromatica și decorațiunile ceramicii
Grupuri de fete se strâng la șezătoare în Postul Crăciunului, cu excepția zilei de marți. Acolo torc și își arată abilitățile în acest meșteșug. Seara veneau feciorii, care întrețineau atmosfera cu povești. Aici se legau relațiile.
fetele torc și feciorii povestesc
torsul - activitatea principală a șezătorii
Crăciunul este sărbătoarea principală în Țara Oașului, iarna. „Corindatul” (colindatul) este cea mai populară manifestare tradițioanlă. La „corindat” participă toată suflarea. Un obicei specific este însă „corindatul” fetelor de măritat.
corinda de Crăciun
corinda de Crăciun
Muzeul Țării Oașului este un periplu viu prin obiceiurile specifice Țării Oașului, atât de frumos prezentate de ghida muzeului. Structura muzeului este bine gândită pentru a segmenta, evidenția temele prezentate. Un muzeu unde merită să vă opriți pentru o oră și să vă bucurați de bogăția informației expuse.
Numai bine!
Pași:
Română 
English 
Deutsch 