Mănăstirea rupestră Șinca Veche, Brașov

1. Mănăstirea rupestră

Manastirea rupestra este acoperita de o “umbrela” (o prelata imensa) menita sa o protejeze. Față de vizita anterioara manastirea de sub stanca este mai bine protejata. Stanca din gresie rosiatica este adapostul perfect pentru acest lacas. Găsim și o schiță a locului.

Dupa intrare se deschide o incapere suficient de inalta pentru a continua mersul neaplecati. Suntem in pronaos. Pe partea stanga se gasesc doua anexe “”interioare”” ale bisericii rupestre, frumos luminate. In dreapta este prima biserica cu naos, iconostas si apoi alta, a doua biserica, si ea cu naos, iconostas si altar. Este mai spectaculoasa si se poate inainta putin in ea.

Prin tavanul “scorburii in piatra”, in care ne aflam, patrund razele soarelui printr-un horn natural si lumineaza interiorul. Este turla bisericii. Lumina soarelui razbate astfel pana la locul de rugaciune si pana in altar. Se spune ca pe aici, prin aceasta fereastra naturala, patrund energiile pozitive. Oamenii stau si se roaga aici, impreunand mainile, cu privirea spre cer, orientata prin fanta de lumina si isi pun dorinte. De altfel in peretii de stanca si pe jos se gasesc multe biletele lasate de oameni cu dorintele si rugaciunile lor, sau chiar si iconite sau alte obiecte personale. Unii se intorc dupa un timp sa si le ia inapoi acasa.

Se vorbeste aici si de aparitia de fenomene paranormale. O dovada ar fi aparitia unor pete albe pe pelicula fotografica. Probabil ca tine si de imaginatia fiecaruia, asa ca nu voi comenta, ci las la aprecierea fiecaruia sa creada dupa bunul sau plac. Este insa, cu siguranta, un motiv in plus, de a accepta vizitarea acestor locuri. Ne rugam, admiram, ne punem dorinte, fotografiem si filmam, dar iata ca vizita noastra in acest locas sfant si misterios se apropie de sfarsit.

2. Izvorul Buna Vestire

Pe partea dreapta intalnim un magazin bisericesc construit intr-o movila de pamant, foarte ingenios, si care cadreaza perfect cu destinatia obiectivului nostru. Din pacate inchis de data aceasta, dar vom gasi altul, mai sus la schit.

Acum drumul se bifurca, in stanga noastra, chiar in dreptul nostru se afla manastirea sapata in stanca, alt indicator ne invita catre dreapta in urcus usor catre schit, ira in fata ochilor este un izvor captat (refacut), numit Izvorul Buna Vestire.

3. Curtea, pădurea, magazinul bisericesc, aleile

Curtea este foarte ingrijita, aleile sunt clar delimitate si pietruite, un paraias are si el albia delimitata si frumos amenajata, copacii inverziti marginesc permiterul vizitabil in care ne aflam, o zona la inceput semi-deschisa, luminata, ca o poiana. Ce m-a bucurat foarte mult aici a fost si linistea si curatenia pe care le-am intalnit in ciuda afluxului de turisti prezenti. Iata ca se poate! Laude celor care se ocupa de acest aspect! Nu sunt sigur, dar se pare ca laudele se cuvin doamnei Maria Bagiu–Marino, medic pensionar, care a constituit Fundatia “Maica Sfanta – Bucuria Neasteptata”.

Nu va lasati descumpaniti de scurtul urcus al potecii prin padure! Drumul este accesibil tuturor categoriilor de varsta. Urcusul in sine dureaza circa 3 minute. Poteca este amenajata, in trepte si pietruita, ceea ce inlesneste accesul oricui chiar si pe ploaie sau in perioade cu umiditate ridicata. In padure, aleile se ramifica si se reunesc. Foarte repede iesim intr-o intersectie trecand printre niste pietroase asezate misterios in padure.

4. Schitul Sfântul Nectarie Taumaturgul

Nu ne vom intoarce in parcare, ci vom reveni la indicatorul “schit”, pe care il vom urma catre Schitul Sfantul Nectarie Taumaturgul. Schitul Sfantul Nectarie este un obiectiv in sine.

In mai putin de 10 minute in care am mers de voie, de placere, si am admirat fiecare “centimetru” de natura, ajungem la Schitul Sfantul Nectarie. Acesta face parte din lista monumentelor istorice din tara noastra. Schitul este un lacas ingrijit de maici. O multime de flori imprejmuiesc si impodobesc constructia. Aspectul exterior nu este al unei biserici sau al unui schit, ceea ce te face sa te intrebi, daca am ajuns la destinatie sau nu.

Cand treci pragul schitului recunosti insa aspectul de asezamant monahal.

Schitul propriu-zis, partea vizitabila, este de dimensiuni reduse si se consituie practic intr-o singura incapere (sau 2 legate dar care nu lasa impresia de incaperi separate). Ne inchinam, admiram interiorul schitului, icoanele, florile si observam ca pe latura dreapta a incaperii oamenii se insiruie la rand civilizati.

In paraclis, in care se savarsesc si slujbe, se pastreaza Moastele Sfantului Nectarie. Este un loc pe la care fiecare vizitator vrea sa treaca, sa se reculeaga, sa se inchine, sa isi puna dorinte, sa traiasaca clipa de liniste si reculegere, pe care ti-o doresti intr-un asemenea loc sfant. Restul constructiei apartine celor care locuiesc acolo. Nu se fac cazari in acest locas.

Am auzit aici si o recomandare …. si anume ca ….. nu trebuie sa consideri tu insuti ca ai sau nu ai incredere intr-un duhovnic, pentru ca nu esti menit sa il judeci. Prin acesta insa credinta si rugaciunile tale ajung acolo unde iti doresti, la bunul Dumnezeu. Nu stiu daca este asa sau nu insa m-a impresionat felul in care erau explicate asemenea pilde. Trei clopote impresionante, dispuse aproape de intrarea in schit, atrag si ele atentia. In apropiere se mai gaseste un “izvor” amenajat cu aghiazma, locul unde se aprind lumanari si un magazin bisericesc construit similar ca si cel de la poalele grotei (manastirii rupestre) intr-o movila mare, in pamant, avand o usa ovala.

In magazin cat si pe pridvorul schitului poti cumpara felurite obiecte bisericesti, dar si carti, din care foarte multe scrise de celebrul parinte Arsenie Boca. Ramanem sa savuram linistea locului inca ceva clipe bune, mai ales ca soarele ne-a calauzit toata ziua. Ne retragem pe la iesirea dinspre parcarea de sus. Din parcare de langa relee, admiram muntii.