Mănăstirea Putna, Putna, Suceava

1. Zidul, turnurile, curtea și exteriorul bisericii

Mănăstirea Putna este înconjurată de un zid gros de incintă, din piatră, cu mai multe turnuri. Cel de la intrare se numește Turnul Mihai Eminescu și are deasupra intrării stema Moldovei și menționat anul 1471. Un bust al marelui poet român este expus în curte. În preajmă este și Fântâna Sfântului Iacob Putneanul. Alte turnuri se numeșc Turnul Tezaurului (construit pe vremea lui Ștefan cel Mare) și Turnul Clopotniței. Paracliusl mănăstirii a fost construit în secolul al XViii-lea de Iacov Putneanul.

Arhitectura bisericii conține elemente gotice. Exteriorul bisericii este încins de un brâu, care simbolizează Preasfânta Treime, motiv ce apare și la interior.

2. Interiorul Bisericii Adormirea Maicii Domnului

Biserica Mănăstirii Putna poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Este o piatră de temelie a istoriei românești, în interiorul bisericii găsindu-se mormintele Domnitorului Ștefan cel Mare, a doamnelor domnitorului, Maria de Mangop și Maria Voichița, a Voievodului Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare, a lui Ștfeănița-Vodă, fiul domnitorului, a Mariei Cneajna, fiica domnitorului, a Mariei, doamna lui Petru Rareș, a Mitropolitului Moldovei Iacob Putneanul și altele.La mormântul voievodului este expusă urna de argint masiv depuă aici de mai mulți studenți de la Viena, între care și poetul național, Mihai Eminescu.

3. Muzeul Mănăstirii Putna

În spatele bisericii se găsește Muzeul, organizat pe 2 etaje. Muzeul păstrează manuscrise, icoane, coroana și spada domnitorului, cădelnița cu setm,a Moldovei, Tetraevangheliarul din 1473, opere de argintărie, o colecție de broderii de pe vremea lui Ștefan cel Mare, acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop, reprezentând Răstignirea, dar și pe cel al Domnitorului Ștefan cel Mare, reprezentând pe Ștefan cel Mare și pe Maria Voichița.