Mânăstirea Horezu, Romanii de Jos, Vâlcea

Cea mai de seamă ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu

Unde? Când? Cât costă?

Adresa de pe Google Maps este strada Mânăstirii, nr. 164, localitatea Romanii de Jos, care apartine de orasul Horezu, judetul Vâlcea. Mânăstirea Horezu se gaseste la 5 km de orasul Horezu pe o scurtatura numita DC146, la 50 km de Ramnicu Valcea pe DN67 si la circa 230 km de Bucuresti pe E81. Pe soseaua principala exista indicatoare rutiere vizibile care te conduc la manastire. Exista o parcare semnalizata si gratuita, situata cu 300 de metri inainte de strada de acces care se infunda in curtea manastirii.

În cursul săptămânii se poate vizita între orele 7:00 – 20:30, sâmbăta până la orele 21:30, iar duminica până la orele 21. Accesul este liber. Se impune purtea unei ținute decente.

Despre Mânăstirea Horezu

Intalnim mai multe panouri informative care ne intoduc date despre Mânăstirea Horezu. Manastirea Horezu sau mai nou numită și Mânăstirea Hurezi este monument istoric si face parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Este construita la initiativa Domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714). Este cel mai mare complex monahal din Sud-Estul Europei ridicat la sfarsitul secolului al XVII-lea. Manastirea Horezu este o emblema a stilului arhitectural brâncovenesc, pusa in valoare prin sculptura si pictura sa. A fost sfintita la 8 septembrie 1693.

Ansamblul de la Manastirea Horezu se compune din:

  • Biserica “Sfintii Imparati Constantin si Elena” (1690-1697) si incinta istorica (1690-1709) cu adaugiri (1751);
  • Paraclisul “Nasterea Maicii Domnului”;
  • Palatul Domnesc;
  • Trapeza;
  • Turnul-poarta Clopotnita;
  • Corpurile de chilii (de maici);
  • Zidul de incinta;
  • Fantana;
  • Cladiri anexe;
  • Ansamblul Bolnitei (1696-1699);
  • Schitul “Sfintii Apostoli” (1698-1700);
  • Schitul “Sfantul Stefan” (1703).

1. Intrarea

Din parcare pana la intrarea in curtea manastirii accesul auto este interzis. De o parte si de alta a strazii sunt tarabe cu produse locale, bio si cu jucarii si amintiri. Dupa poarta manastirii intram pe o alee lata cat o strada, in usoara panta.

spre intrare

intrarea

intrarea

Turnul-poarta Clopotnita

2. Turnul – poarta Clopotnița. Fântâna.

Inainte de Turnul-poarta Clopotnița, pe dreapta este o fântână din secolul al XIX-lea.

 

Turnul clopotniță

Fantana

Turnul-poarta Clopotnita

3. Clădirile anexe. Zidul de incintă.

Drumul se ramifica; eu voi continua pe drumul secundar care merge jumatate dreapta. Trecem pe langa Clădirile anexe din secolul al XIX-lea și ne apropiem de Zidul de incintă (secolul al XVII-lea).

 

Cladiri anexe

Zidul de incinta

4. Ansamblul Bolniței. Trapeza.

Drumul ales de conduce spre Ansamblul Bolniței (secolul al XVII-lea), aflata in dreapta. Ansamblul contine Biserica bolniță “Adormirea Maicii Domnului”, ruinele bolniței si un foisor. Aici se desfasurau lucrari de renovare. Bolnița Adormirea Maicii Domnului (anul 1696) este ctitorie a Doamnei Maria, soția domnitorului, si este pictata de mesterii Preda, Nicolae si Ianache. Printr-un acces lateral ajungem in curtea principala. Wow! Ce frumos!

Trapeza (secolul al XVIII-lea) se poate vizita si este integrata in constructia patrulatera ca un zid care gazduieste si chillile si inconjoara biserica.

Ansamblul bolnitei

trapeza

5. Biserica “Sf. Împărați Constantin și Elena“

In mijlocul curtii principale, cea mai de sus, se gaseste Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena. Vom remarca asemanarea cu Manastirea Curtea de Arges. De fapt remarcam stilul arhitectural brancovenesc cu pridvor si arcade sustinute de coloane, cu ornamente specifice Renasterii Tarzii. Pe pisanie este stema Tarii Romanesti si a familiei Cantacuzino. Mesteri constructori au fost Manea, Istrate si Vucasin Caragea. La interior, pictura murala este realizata de mesterii greci Constantinos si Ioan impreuna cu cei romani Andrei, Stan, Neagoe si Iachim. In pronaos sunt portretele familiei Brancovenilor, Barabenilor si Cantacuzinilor. Catapeteasma este impresionanta. Realizata din lemn de tei sculptat si poleit, este impodobita cu candele de argint donate de Doamna Maria Brancoveanu. In biserica, unde este mormantul primului staret al manastirii Ioan Arhimandritul, dar si mormantul gol al Domnitorului Constantin Brancoveanu, nu este permisa fotografierea. Constantin Brancoveanu nu avea sa isi faca somnul de veci la Horezu, ci la Biserica Sf. Gheorghe din Bucuresti.

Biserica “Sf. Imparati Constantin si Elena”

Biserica “Sf. Imparati Constantin si Elena”

pictura

6. Biserica “Sf. Îngeri”

Am iesit pe sub Turnul-Poarta si apoi pe poarta mare. In dreapta, in afara curtii manastirii se gaseste Biserica “Sf. Îngeri”. A fost ridicata in secolul al XVIII-lea de arhimandritul Ioan, egumenul Manastorii Horezu. Adresa este strada Mânăstirii, nr. 137.

 

Biserica “Sf. Ingeri”

Biserica “Sf. Ingeri”

Concluzie. Impresia mea.

Mânăstirea Horezu este un obiectiv turistic remarcabil. Desi ingrijit si frumos, nu am vazut atat de multe flori ca in curtile manastirilor din Moldova.

Numai bine!

Pași:

ro_RORomână