2. Să urcăm Dealul Cetății!
Poteca principala pleaca de langa Parcul Cetate. In micutul parc amintit nu este permis accesul cu animale, dar nici cu biciclete, o ciudatenie pe care nu o inteleg. Se poate lasa masina in parcarea de langa parc sau in parcarea de la telecabina.
Am pornit la pas. La inceput drumul urmeaza in urcus o scara betonata prin padure, apoi aceasta se continua cu o poteca. In fapt sunt mai multe poteci care urca la cetate. Daca doriti sa ajungeti la poarta cetatii – Poarta I – si nu la zidul cetatii, este recomandat sa urmati poteca principala, nu diferite variante secundare, care se desprind din aceasta. Poteca principala este si cea mai usor accesibila. Daca doriti ceva mai multa adrenalina si doriti sa va croiti drumul prin hatisuri pe buze de rapa si sa va descurcati cum depasiti zidul reconstituit al cetatii inalt de 3 pana la 10 metri cand in fine veti ajunge sus, atunci urcati la inspiratie. Poteca principala trece la un moment dat printr-un tunel artificial. Pe traseu am intalnit multi saci de gunoi amplasati dintr-o actiune de ecologizare, ceea ce m-a bucurat pentru ca era curat fata de ce am gasit la penultima vizita la fata locului.
In cateva randuri ne-am regasit sub linia telecabinei, admirand-o cum urca si coboara lin de la poale pana la cetate. Urcusul prin padure dureaza circa 30 -45 minute si este unul usor. Poteca nu este marcata. De fapt exista niste marcaje, dar care sunt vopsite pe copaci doar pentru cei care coboara! In perioadele umede, veti intalni mult noroi in padure. Noi ne-am bucurat de decizia de a urca pe jos pana la cetate. Coborirea am facut-o tot pe jos.