Ghid turistic Timișoara

Timișoara – Capitala Banatului si Capitală Culturală Europeană 2023

Despre Timișoara

Timișoara este municipiul reședință de județ al județului Timiș și este capitala Banatului. A fost desemnată a fi Capitală Culturală Europeană în anul 2023.

Este cel mai mare oraș din vestul României. Cosmopolita urbe de pe râul Bega numără peste 300.000 locuitori, fiind astfel unul din orașele cele mai populate ale țării, unde conviețuiesc mai multe etnii: români, maghiari, germani, sârbi, bulgari, evrei, italieni, altele. Timișoara se întinde pe 130 kmp și se situează la o altitudine de 89 mdm. Până la București sunt 550 km distanță. Cea mai apropiată capitală de Timișoara este Belgrad, la 160 km.

Timișoara se numește Temesvar în maghiară, Temeschwar în germană și Temisvar în sârbă.

Coordonate: 45°47′58″N 21°17′38″E

 

Istoric

1177 – prima atestare documentară, ca și cetate

1212 – prima atestare documentară directă sub numele Castrum de Tymes

1308 – Regele maghiar Carl Robert de Anjou începe ridicarea unui castel și a unei cetăți

1552 – devine pașalîc turcesc

1716 – eliberată de sub turci de Prințul Eugeniu de Savoia, devine parte a Imperiului Habsburgic

1718 – atestarea celei mai vechi fabrici de bere de pe actualul teritoriu românesc

1728 – se încep lucrările de transformare a râului Bega în canal navigabil, primul de pe teritoriul nostru de azi

1732 – începe construcția unei noi cetăți în stil Vauban (ca la Alba Iulia)

1857 – primul oraș iluminat stradal cu gaz de pe teritoriul actual al țării dar și al Imperiului Habsburgic

1869 – circulă primul tramvai tras de cai din țară

1884 – primul oraș european iluminat stradal cu lămpi electrice

1919 – devine parte a României

1953 – singurul oraș european cu 3 teatre de stat: român, maghiar, german

1989 – aici s-a declanșat revoluția anti-comunistă și anti-ceaușistă

Harta Traseului

(click pe obiective pentru versiunea extinsă)

1. Centrul Info Turistic

Centrul Info Turistic se găsea pe str. Alba Iulia în dreptul Teatrului Național din Timișoara, dar la ultima mea vizită acel spațiu era închis și o săgeată indicatoare menționa că s-a mutat cu 200 de metri înspre Piața Libertății.

2. Catedrala Ortodoxă Mitropolitană

Adresa este Bd. Regele Ferdinand I nr. 1

În partea opusă a Pieței Victoriei este superba Catedrală Ortodoxă Mitropolitană. Înaltă de 83 metri, este construită în anii ’40 ai secolului trecut in stil bizantin și moldovenesc. Un efect optic deosebit îl dau cele 11 turnuri acoperite cu țiglă colorată smălțuită. Poartă hramul Sf. Trei Ierarhi.

interiorul Catedralei Ortodoxe Mitropolitane

interiorul Catedralei Ortodoxe Mitropolitane

Catedrala Ortodoxă Mitropolitană

Catedrala Ortodoxă Mitropolitană

3. Piața Victoriei

Suntem în centrul orașului, în Piața Victoriei. Aceasta are o formă dreptunghiulară alungită, este o zonă pietonală cu spațiu verde pe mijloc si este flancata pe laturile mici de obiective foarte cunoscute: Palatul Culturii si Catedrala Ortodoxă. Pe laturile mari sunt mai multe clădiri vechi, majoritatea restaurate. În mijlocul pieței este Statuia Lupa Capitolina ridicată pe o coloană de piatră, precum și o fântână și băncuțe.

In Piața Victoriei, la 20 decembrie 1989, Timișoara s-a declarat primul oraș liber de comunism din România.

Piața Victoriei

Piața Victoriei

Piața Victoriei

4. Castelul Huniade

Adresa este Piața Iancu Huniade nr. 1.

In apropiere se găsește o altă clădire impunătoare: Castelul Huniade, cu etaj și o amprentă la sol foarte mare, cu multe ferestre înalte arcuite încadrate în structura de caramidă. Are forma actuală din anul 1856, an marcat deasupra intrării principale. A fost primul castel timișorean, reședință a regelui maghiar Carl Robert de Anjou. Denumirea Huniade se trage de la Iancu de Hunedoara, comite de Timiș, care a locuit și el în această clădire.

Astăzi găzduieste Muzeul Banatului.

Castelul Huniade

5. Palatul Culturii

Adresa este str. Mărășești nr. 2.

Palatul Culturii a fost ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea, de cea mai vestită firmă de arhitectură de teatre de atunci, Fellner & Helmer. Sala de spectacole de 600 locuri este decorată în stil neobizantin, fațadele laterale în stil eclectic, iar arcadele (arcul de triumf) de pe fațada principală au fost adăugate în perioada interbelică.

Palatul Culturi găzduiește Opera Română și cele 3 teatre naționale de stat: român, maghiar și german.

În anul 2023, în zona pietonală, ce ține de Piața Victoriei, în fața Operei Române, am văzut instalată o construcție metalică înaltă, foarte vizitată, unde sunt Grădinile Suspendate.

Grădinile Suspendate

Opera Română

porumbeii din Piața Victoriei

6. Piața Libertății

La nord față de Piața Victoriei, nu după mulți pasi, ajungem în Piața Libertății, o piață de formă aproximativ pătrată, pavată cu piatră cubică, fără acces pentru autoturisme, doar pentru tramvaie pe o latură a acesteia,

În mijlocul pieței se găsește un monument înalt, urcat pe un piedestal: Monumentul Sf. Ioan Nepomuk. A fost construit la Viena în secolul al XVIII-lea.

Pe o latură a pieței este Bustul lui Decebal, cu al său chip inconfundabil, înălțat de asemenea pe un soclu.

Piața Libertății

Statuia Sf. Ioan Nepomuk

Bustul lui Decebal

7. Piața Unirii

Și mai la nord, parcă legate unele de altele, avem o a treia piață importantă a Timișoarei: Piața Unirii, unde stilul baroc este la el acasă.

Aici întâlnim Catedrala Romano-Catolică, Catedrala Sârbă Ortodoxă, Palatul Baroc și Monumentul Sf. Treimi. Este o piață de formă pătrată, unde sunt instalate mai multe bănci, se găsesc o fântână și câteva terase.

În mijlocul pieței se remarcă Monumentul Sf. Treimi. Mai poartă numele de Coloana Ciumei și marchează eradicarea marii epidemii din secolul al  XVIII-lea. Monumentul a fost realizat la Viena. Pe coloane sunt reprezentate scene referitoare la ciumă, foamete, război.

Explorăm piața pe laturi. Ne îndreptăm întâi către Palatul Episcopiei Ortodoxe Sârbe, în spatele căruia sunt cele două turle ale bisericii ortodoxe sărbe, cu intrarea principală de pe strada de legatură dintre ultimele două piețe. Palatul a fost ridicat în secolul al XVIII-lea și a fost reședința episcopului ortodox. La separarea ortodocșilor sârbi și români, palatul a rămas comunității sârbe.

În spatele teraselor populate admirăm alte clădiri minunate în stil baroc.

Palatul Baroc se găsește pe alta latură a aceleiași piețe și există tot din secolul al XVIII-lea. A fost locuit de guvernatorul Banatului. În secolul al XIX-lea aici a concertat Franz Liszt în sala barocă. Astăzi puteți vizita în palat Muzeul de Artă.

Din păcate nu vă pot reda în toată splendoarea ei un alt simbol al Pieței Unirii: Domul Romano-Catolic. Acesta era în curs de renovare.

Piața Unirii

Biserica Ortodoxă Sârbă

Palatul Episcopiei Ortodoxe Sârbe

clădiri în stil baroc

Palatul Baroc

Domul Romano-Catolic

Sf. Treime

8. Bastionul Theresia

Adresa este str. Martin Luther nr. 4.

Încotro? Tot către nord nord est. Străduța ne scoate într-un sens giratoriu dominat de o fântână rotundă, mare, cunoscută sub numele de Punctele Cardinale.

In estul ei (dreapta) este Bastionul Theresia. După ce prima cetate a fost distrusă, în acest loc s-a ridicat a doua cetate din istoria orașului, după stilul Vauban cu trei inele de fortificații, la interior având o înălțime de 20 metri și trei porți de acces: Poarta Vienei, Poarta Transilvaniei și Poarta Petrovaradinului. Astăzi a rămas doar Bastionul Theresia, care adăpostea în trecut alimentele.

În Cetate se gasește și Sinagoga.

Punctele Cardinale

Bastionul Theresia

Bastionul Theresia

9. Muzeul Satului Bănățean

Adresa este str. Avram Imbroane nr. 1 și este situată la 6 km NNE de Piața Victoriei.

Muzeului Satului Bănățean prezintă case tradiționale din Banat ale diferitelor etnii care conviețuiesc în această zonă. În muzeu este prezentat centrul civic sătesc: primăria, școala și biserica, birtul și Casa Națională. Tot în muzeu se găsește și o biserică din lemn din secolul al XVIII-lea.

Muzeul Satului Bănățean

Muzeul Satului Bănățean

10. Canalul navigabil Bega

Periplul timișorean poate include o plimbare prin parcuri per pedes sau cu bicicleta sau cu vaporașul Vaporetto pe canalul navigabil Bega. Bega este navigabilă din secolul al XVIII-lea după asanarea mlaștinilor din zonă, în anul 1732 pe Bega circulând prima navă de la Timișoara până la Pancevo via Tisa și Dunăre. Lungimea canalului navigabil măsoară 116 km.

Concluzie si invitație

Timișoara se prezenta foarte bine în anul 2021 după o campanie reușită împotriva cerșetorilor. Deși suntem în anul 2023 și Timișoara este deja capitală culturală europeană, încă sunt clădiri vechi în curs de renovare.

Pe toată durata vizitei mele am văzut multe grupuri de turiști străini conduse de ghizi, ceea ce m-a bucurat mult … pentru că Timișoara arată … ca prin alte părți civilizate.

Obiectivele turistice prezentate la pașii 1 – 8 sunt concentrate pe o distanță de numai 2 km.

Vizitați Timișoara!

Pași:

ro_RORomână