6. Piața Mare / Biserica Romano-Catolică / Primăria / Muzeul Brukenthal
Adresa este în Piața Mare.
Piata Mare este un spatiu pietonal foarte intins in care se organizeaza multe festivaluri, manifestari culturale, Targul de Craciun si altele. Porumbeii sunt aici prietenii celor ce ii hranesc. Mai multe terase ofera optiuni de servit masa intr-un cadru superb. In Evul Mediu, Piata Mare a fost tribunal in aer liber, in centrul sau se gasea Stalpul Infamiei si Cusca Nebunilor. Tot in Piata Mare se gasesc Fantana Falkenhayn, Statuia lui Gheorghe Lazar si Statuia Baronului Samuel von Brukenthal. Mai multe obiective turistice importante sunt amplasate aici, in Piata Mare.
Biserica Parohiala Romano-Catolica Sfânta Treime a fost ridicata de calugarii iezuiti in stilul arhitectural baroc, fiind impozanta atat la interior cat si la exterior.
Primaria, care are mai multe intrari, gazduieste si Centrul National de Informare si Promovare Turistica. Cladirea Primariei a fost ridicata in anul 1906 in Jugendstil.
Muzeul National Brukenthal a fost fondat in anul 1790 de fostul Guvernator al Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, si deschis publicului in anul 1817 prin dispozitia testamentara a acestuia. Este cel mai vechi muzeu din tara noastra si printre cele mai vechi de pe continent. Muzeul Brukenthal se poate vizita de miercuri pana duminica intre orele 9 – 17. In centrul exponatelor se gasesc colectiile baronului Samuel von Brukenthal, Guvernatorul Transilvaniei. Muzeul National Brukenthal cuprinde mai multe muzee si expozitii din oras. In sediul principal si cel mai renumit, aflat in Piata Mare, sunt prezente multe colectii de arta.
De jur imprejurul Pietei Mari sunt cladiri vechi, toate monumente istorice. Parca sunt dintr-o poveste medievala, dar ele sunt reale. Intre ele remarcam Casa Weidner-Reussner-Czekelius, Casa Hecht, Casa Albastra, Casa Haller, care a apartinut familiei Haller si a fost ridicata in secolul al XV-lea in stil gotic, si Casa Generalului, construita in secolul al XVI-lea, care a avut mai multi proprietari intre care judele regal Albert Huet si Comandamentul general al trupelor austriece din Transilvania.