Valea Lungă – Blaj, Via Transilvanica

Terra Dacica – ziua a 2-a

 

Continuare

Începem a doua zi de Terra Dacica pe Via Transilvanica din Valea Lungă (AB) unde am ajuns după experiența descrisă aici https://mytravel.express/drumetii-mte/via-transilvanica-micasasa-valea-lunga/.

 

Despre ruta Valea Lungă – Blaj

Este un traseu ușor, dar mai lung decât precedentul. Este a doua etapă din segmentul numit Terra Dacica. Pentru cine are rezistență la ture de anduranță, poate fi chiar cuplat cu anteriorul. Din păcate filmul atașat nu redă imagini din tot traseul pentru că am avut o bună parte din zi telefonul blocat.

Harta Traseului

(click pe obiective pentru versiunea extinsă)

Caseta tehnică

Distanța / durata :   19 km / 6 ore

Dificultate :   ușor

Diferență de nivel :   625 m

Altitudine minimă :   254 m la Blaj

Altitudine maximă :   514 m între Glogoveț și Blaj

Observații :   posibil parțial noroios dacă plouă, iar pe ultimii kilometrii se merge mult pe teren descoperit, ceea ce provoacă disconfort în zilele toride

1. Valea Lungă – Glogoveț

Ne luăm „la revedere!” de la gazdele Agropensiunii Ioana, unde am înoptat și urmăm către stânga indicatorul VT de pe strada Lungă, trecem podul si lăsăm pe stânga Căminul Cultural pentru a intersecta imediat DJ142K. Către stînga sunt Monumentul Eroilor și biserica romano-catolică, dar noi mergem spre dreapta, trecem de cele 2 magazine, depășim biserica reformată (1780), biserica fortificată (1427) și biserica greco-catolica (1893). Înaintea bisericii ortodoxe (1946) continuăm spre stânga pe strada Lucian Blaga si apoi la dreapta ieșim din satul Valea Lungă și urcăm ceva diferență de nivel încă de la început. Mergem apoi destul de mult prin pădure, pe curbă de nivel, schimbăm la un moment dat direcția mult către stânga și la ieșirea din pădure întâlnim o cruce mare din lemn. Pe aceasta este expusă „Legenda uriașilor din Țuțumanul Glogovețului”. Loc bun de popas pe banca de lângă cruce de unde avem o perspectivă superbă asupra satului Glogoveț, a văii Târnavei Mari și în deăpărtare a crestei Munților Făgăraș, Cindrel, dar și a Munților Apuseni. Începem coborîrea accentuată spre satul Glogoveț.

În sat intrăm în strada Lungă pe care o urmăm la dreapta. Continuăm înainte pe strada Florilor și apoi ne ăntoarcem mult spre stânga la indicatorul VT pentru a ieși din satul Glogoveț.

2. Glogoveț – Blaj

În sat putem umple rezervele de apă. Urcăm. Trceem din nou printr-o pădure, apoi urmăm liziera ei. Pe direcția înaintării noastre, ușor în stânga și în vale, identificăm Lacul lui Galoș, către care vom începe coborîrea printre lanuri de cereale și terenuri agricole, pe teren descoperit, în bătaia soarelui. Urmează câtivă kilometri prin soare până șa antenele pe care le vedem deasupra orașului Blaj. Schimbăm de mia multe ori direcția în zig-zag după indicatoarele VT bine amplasate. Lângă antene este Crucea lui Avram Iancu, care veghează asupra orașului Blaj. Panorama asupra orașului este superbă. Vedem de sus Câmpia Libertății. De aici începe asfaltul. Coborâm la Teiul lui Eminescu, care atunci când a vizitat Blajul, impresionat fiind de amplasarea lui, l-a denumit „Mica Romă”. Pe strada Stejarului coborîm în strada Simion Bărnuțiu, alias DJ107. Traversăm podul peste calea ferată și ajungme în giratoriul unde este amplasat statuia Lupa Capitolina. Tot înainte pe strada Astra, ajungem  în Piața 1848, unde se găsește Seminarul Teologic Greco-Catolic, unde ne vom caza.

Câmpia Libertății văzută de la Crucea lui Avram Iancu

eu la Blaj

Teiul lui Eminescu

borna VT

Panorama asupra orașului Blaj

3. Blaj

Facem o plimbare în orașul Blaj înainte să servim cina. Pășim pe aleile Câmpiei Libertății, aflată pe strada Tudor Vladimirescu nr. 80. Aici se ajunge ușor din intersecția unde este statuia Lupa Capitolina urmând atât indicatoarele VT cât și pe cel dedicat obiectivului căutat. Suntem impresionați de tricolorul imens care flutură în mijlocul câmpului, de monument si de statuile personalităților ce îl înacdrează. Dacă vrei să te transpui în timp, vei simți fiorul momentului istoric care s-a desfășurat aici. La 15 mai 1848 pe acest platou s-a ținut Adunarea de la Blaj, cu participarea a 30.000-40.000 de persoane, din cadul Revoluției de la 1848. Proclamația adoptată aici cerea împăratului Ferdinand I al Austriei desființarea iobăgiei, libertatea tiparului și înființarea unor instituții de învățământ în limba română. Aici chiar s-a scris istoria românilor.

Apoi ne-am îndreptat spre Parcul Avram Iancu trecând din nou prin Piața 1848. În parc se găsește un stejat bătrân de 600 de ani, numit stejarul lui Avram Iancu, iar în centrul parcului este monumentul lui Avram Iancu. Blaj arată bine; într-un articol separat voi prezenta un ghid turistic al orașului.

Câmpia Libertății

monumentul de la Câmpia Libertății

"Vrem să ne unim cu țara"

personlități ale revoluției din 1848

tricolorul românesc de la Câmpia Libertății

statuia Lupa Capitolina

Concluzie

A doua zi de Terra Dacica pe Via Transilvanica a fost ok. Am mers cu motivația de a ajunge la Blaj, un loc istoric al românilor. Pe segmentul de coborîre la Lacul lui Galoș și mai departe până deasupra orașului Blaj, drumeția prin soare a fost moleșitoare.

Numai bine!

Pași:

ro_RORomână