Tur de peșteri, Munții Apuseni

1. Peştera Gheţar de la Scărişoara

Din Gârdea Seacă urmăm cu mașina DC132 pentru 2 km în amonte Valea Polița până în cătunul Ghețari. De la drum, marcajul triunghi albastru sau indicatoarele cu săgeți ne conduc în 10 miniute la intrarea în peșteră. Vizitarea peșterii se poate face zilnic între orele 10-17, dacă plătești 15 ron bilet întreg sau 10 ron bilet redus. Am alocat 45 minute acestui obiectiv principal, din care 30 minute efectiv în peșteră.

Peștera Ghețarul de la Scărișoara este cel mai mare ghețar subteran din România. Se află la 1165 m altitudine, la marginea platoului carstic Scărișoara, are o lungime de 720 m, o adâncime de 105 m. Accesul se face printr-un aven larg adânc de 48 m și cu un diametru de 60 m. Se vizitează Sala Mare și Biserica, acolo unde cele câteva stalagmite atractive din gheață, care sunt însă tot mia mic de la un an la altul. Mai există un nival subteran, care este însă rezervație științifică și este accesibil numai speologilor. Blocul de gheață are un volum de 70.000 mc și o grosime medie de 16 m.

2. Peştera Poarta lui Ionele

Revenim la mașină pentru a parcurge traseul de 15 km Ghețari – Ocoale – Sfoartea pe DJ750 și apoi pe Valea Ordâncușii până în Cheile Ordâncușii.

De aici urcăm pe jos pe mai multe scări metalice amenajate la Peștera Poarta lui Ionele. Și această peșteră amenajată se poate vizita zilnic între orele 10-17, dacă plătești biletul întreg de 15 ron sau cel redus de 10 ron. Ghida peșterii îți va povestea și legenda haiducului Ionele.

Peștera are un portal mare de 12 m înălțime. Are doiă săli vizitabile între care este un prag stâncos peste care se formează în sezonul activ o cascadă. La capătul celei de a doua galerii se formează primăvara un lac adânc de 12 m. Mai sus mai este o sală nevizitabilă însă, în care hibernează și trăiesc colonii de lilieci.

3. Casa de Piatră – Peştera Coiba Mică, Peștera Coiba Mare – Casa de Piatră

Continuăm 13 km cu mașina în aval pe Valea Ordâncușii și apoi în amonte pe Valea Gărda Seacă prin localitatea Gârdea Seacă până în cătunul Casa de Piatră.

La casa cu acoperiș albastru îl puteți găsi pe ghidul care permite vizitarea Ghețarului de la Vârtop. Vizita se organizează cu programare prealabilă la numărul de telefon 0752.11.33.41. Noi nu l-am putut vizita de data aceasta, așa că ne-am concentrat pe celelalte obiective din zonă.

Am mers la pas 1 km în amonte în continuarea direcției din care am venit, de unde am urmat în coborîre rapidă și scurtă direcția către Peștera Coiba Mică. La intrarea în această peșteră se formează un lac adânc de până la 12 m, care acoperă aproape integral portalul peșterii, accesul în peșteră fiind posibil doar pentru speologi și cei echipați și experimentați.

Revenim în drumul principal și după ce identificăm mai sus ramificația spre Ghețarul Vârtop, continuăm la vale până la indicatorul spre Peștera Coiba Mare, către se coboară deasemenea scurt și abrupt.

Peștera Coiba Mare este peștera cu cel mai mare portal din România, măsurând 47 m înălțime și 74 m lățime. Lungimea peșterii este de 5 km. Cu o sursă de lumină se poate vizita Sala Mare până se îngustează și dăm de apă.

Pârâul subteran din Coiba Mică curge prin Coiba Mare și va reapărea la suprafață în Izbucul Tăuz, pe care îl vom vizita în curând.

Revenim la mașină dupa 90 de minute de plimbare și explorare spectaculoasă.

4. Izbucul Tăuz

Coborîm cu mașina 3 km pe direcția din care am venit până la indicatorul spre Izbucul Tăuz.

La izbuc se coboară pe marcajul punct albastru în circa 15 minute prin pădure. Se traversează și firul apei pe o punte improvizată.

Izbucul Tăuz este spectaculos dacă studiem harta de la fața locului De sub o stâncă înaltă iese pârâul care vine de la Coibe și fomrează un lac adânc de 6 m. Apa iese dintr-un aven oblic care ajunge la o adâncime de 80 metri și este aproape integral inundat. Avenul Tăuz nu a fost încă explorat în totalitate, se știe că are două intrări și mai multe lacuri subterane. Este spectaculos și misterios. Revenim la mașină.

5. Izbucul Cotețul Dobreștilor

Ultima rută pe roți are 6 km. Ne întoarcem prin Gârdea Seacă până aproape de ieșirea din localitate, unde pe partea stângă se găsește Izbucul Cotețul Dobreștilor, chiar lângă drum.

Am găsit izbucul sec, astfel că am putut intra în peșteră în prima galerie la lumina telefoanelor, până am dat de apă. Aici am văzut atârnând de tavanul peșterii doi lilieci.

Părăsim peștera cu satisfacția unei zile pline, reușite, în care am revăzut locuri de mult vizitate și am cunoscut câteva noi.