Pietrosul Călimanilor, Munții Călimani

1. Poiana Bradul Ciont (1.725 m) – Salvamont – Șaua Rățițiș (1.869) – Vârful și Cabana Meteo Rățițiș (2.021 m)

1,5 ore / 4 km / ușor / nemarcat, apoi punct roșu

Am parcat în Poiana Bradul Ciont, loc cu izvor, potrivit de campare. Aici am citit panoul explicatic cu hartă. Am intrat în Parcul Natural Lacul Iezer. Privim spre vârful din prim plan pe care trebuie să îl urcăm. Continuăm pe șoseaua Trans Călimani, pe care am venit. Trecem pe lîngă Refugiul Salvamont, care era închis. Câștigăm în altitudine în serpentine largi. De ambele părți ale șoselei se bifurcă poteci marcate. La un moment dat începe să ne însoțească marcajul punct roșie. Ajungem în creastă, în Șaua Rățițiș, de unde vedem către stânga față obiectivul principal al traseului nostru, Vârful Pietrosul Călimanilor dar și Negoiu Românesc, Negoiu Unguresc și Vârful Rățițiș. Lăsăm în stânga șoseaua, pentru a urma poteca marcată prin jnepeniș, apoi prin gol alpin. În Vârful Rățițiș ne mai bucurăm o dată de priveliște și facem un popas, stând de vorbă cu un meteorolog de la Cabana Meteo Rățițiș, care ne-a dat informații utile.

2. Vârful și Cabana Meteo Rățițiș (2.021 m) – Șaua Nicovala (1.910 m)

30 minute / 1,5 km / ușor / bandă roșie

Coborîm poteca în lungul unui șir des de stâlpi metalici montați pentru orientare pe vreme de ceață. Reîntâlnim șoseaua pentru scurt timp, dar continuăm pe poteca marcată, care ne conduce repede la intersecția din Șaua Nicovala, unde un traseu marcat duce spre dreapta în Gura Haitii. Pe acest sector de drum am văzut marcajul Via Maria Theresia, traseu amenajat de Tășuleasa Social, la fel ca Via Transilvanica. Indicatorul din șa menționează că am mai avea 2 ore până la Vârful Pietrosul Călimanilor.

3. Șaua Nicovala (1.910 m) – Șaua Negoiu (1.705 m)

30 minute / 2 km / ușor / bandă roșie

În fața noastră se înalță Vârful Pietricel, pe care îl vom ocoli. Păstrăm direcția, tot în coborîre. Trebuie încă o dată să străbatem jnepenișul. Ieșim în șosea, unde ne întâlnim frontal cu o turmă de oi și capre. Urmăm șoseaua o bucată până ce poteca marcată se îndreaptă ușor spre stânga. Avem spectrul vizual Vârful Negoiu Românesc, un munte mutilat ecologic de o fostă exploatare de sulf. Șaua Negoiu este altă răscruce de trasee, dar mai ales loc de popas cu un izvor bun aflat la 200 metri mai jos, în stânga potecii marcate cu cruce albastră. Alimentăm cu apă, ne hidratăm, ne odihnim pentru că urmează provocarea zilei, urcușul pe Vârful Negoiu Unguresc. Indicatorul din șa arată încă 1,5 ore până la cota maximă pe care o țintim și noi.

4. Șaua Negoiu (1.705 m) – Vârful Negoiu Unguresc (2.081 m)

1 oră / 1,5 km / greu / bandă roșie

Vedem alți turiști urcând înaintea noastră și ne facem o idee ce ne așteaptă. Poteca se strecoară prin jnepeni așa că beneficiem de umbră dar și de zgârieturi ușoare de la aceștia. Pe la jumătatea urcușului intrăm într-o zonă descoperită. Panta crește, urcăm cu atenție pe lespezi de piatră. Efortul ne va fi răsplătit din plin în Vârful Negoiu Unguresc. În vârf se găsește o cruce metalică de care este agățat un tricolor românesc. Privim Negoiul Românesc de la egal la egal. În depărtare se ghicește chiar și lanțul Munților Făgăraș, dar vom face un tur de orizont complet pe Vârful Pietrosul Călimanilor, care deja pare mai aproape, și chiar este. Puțin după vârf, în stânga crestei, la adăpost, am luat pauza principală de masă.

5. Vârful Negoiu Unguresc (2.081 m) – Vârful Pietrosul Călimanilor (2.100 m)

30 – 45 minute / 2 km / mediu / bandă roșie

Traseul între Vârful Negoiu Unguresc și Pietrosul Călimanilor este aproape plan și se parcurge de voie, cu excepșia urcușului final pe vârful propriu-zis, care se face pe blocuri mari de granit și necesită prudență, fără să fie periculos. Am ajuns pe Vârful Pietrosul Călimanilor, la cota 2.100 m, în punctul cel mai înalt al Munților Călimani. Vom face din nou o bine meritată pauză.

Surpriza oferită de acest vârf este panorama 360, care se deschide, care este una dintre cele mai cuprinzătoare pe care le-am întâlnit în România. Din acest punct identificăm cu ajutorul aplicației Peak Finder aproape toți masivii muntoși ai Carpaților României, începând de la nord în sensul acelor de ceasornic: Munții Rodnei cu Pietrosul Rodnei, Obcinele Bucovinei, Munții Rarău Giumalău, Munții Bistriței, Munții Ceahlău, Munții Hășmaș, Munţii Nemira, Munții Vrancei, Munții Ciucaș, Munții Neamțului, Munții Bucegi cu Vârful Omu, Munții Piatra Craiului, Munții Iezer Păpușa, Munții Făgăraș cu Vârful Dara, Vârful Moldoveanu și Vârful Negoiu, Munții Buila Vânturarița, Munții Cindrel, Munții Șureanu, Munții Parâng cu Vârful Peleaga, Piatra Seciului, Munții Bihor Vlădeasa, Munții Poiana Ruscă. În plan apropiat marcăm vârfurile din Munții Călimani: Negoiu Unguresc, Negoiu Românesc, Rățițiș, Călimanul Cerbului, Iezerul Călimanului. De vis! În ciuda unei zile senine, datorită umidității din atmosferă, multe culmi mai mult le-am intuit decât văzut în clar. Un tur complet de orizont puteți viziona pe linkul următor https://youtu.be/v2Dgs03w_0U?list=PLlH9tlgCODG8Bl-3vzuVTpUAIunWRLMmr.

6. Vârful Pietrosul Călimanilor (2.100 m) – retur Poiana Bradul Ciont (1.725 m)

4 – 5 ore / 9 – 10 km / greu / bandă roșie, apoi bandă albastră

La întoarcere vom urma același traseu până înainte de Vârful Rățițiș. Coborîrea de pe Negoiul Unguresc a fost cel puțin la fel de dificilă ca și urcarea, ba trebuia mare grijă pentru a evita căzăturile în sectorul de coborîre pe stâncă. Nu am mai urcat Vârful Rățițiș și am urmat înaintea acestuia șoseaua alpină, care merge pe curbă de nivel, pe sub cabana meteo. Ne-am dorit să coborîm pe scurtătura nemarcată spre Lacul Iezer, dar am intrat în jnepeniș pe o potecă mai degrabă imaginară. După ce am bălăurit puțin cu harta în mână, am decis să revenim în șosea și să coborîm pe primul drum marcat. Acesta este marcat cu bandă albastră și coboară pe o poteca bine conturată chiar dacă și ea traversează parțial o zonă de jnepeniș. Deja vedeam mașina parcată în poiană. Am ajuns istoviți în Poiana Bradul Ciont.

7. Poiana Bradul Ciont (1.725 m) – Lacul Iezer (1.740 m) – Poiana Bradul Ciont (1.725 m)

15 minute / 1 km / ușor / cruce albastră

Am traversat poiana amenajată cu băncuțe, am trecut pe lângă izvor și am urmat 0,5 km un drum aproape plan marcat cu cruce albastră până la Lacul Iezer. Lacul Iezer este un lac natural de baraj, lângă care este un izvor și care poate fi înconjurat pe potecă. Revenirea în poiană am făcut-o pe același traseu.