Complexul geologic Racoș, Munții Perșani

1. Racoș parcare – Coloanele de bazalt (cariera MTTC)

350 m / 10 minute / ușor

Cu harta primita la intrare, ne-am orientat si am luat direct o scurtatura catre coloane. Am coborit usor, apoi am urmat drumul cu indicator. Este un drum de pamant care te conduce in circa 300 metri intr-un loc parca nepamantean. Din punctul de parcare se poate cobori pana la baza coloanelor de bazalt (punctul 2 de pe hartă).

Coloanele de bazalt

Coloanele de bazalt de la Racoș aduc aminte de formatiunile geologice Detunatele din județul Alba. Impresionantele coloane de bazalt de la Racos, monument al naturii, s-au format in urma racirii rapide a lavei vulcanice, de vina fiind vulcanul din preajma, la care vom ajunge, aveti rabdare. Ele sunt din prima perioada de eruptie intamplata in urma cu 1,3 – 1,4 milioane de ani. Pe un panou citim cateva detalii interesante pe care le identificam apoi in imaginea coplesitoare din fata noastra. Pe formatiunile de piatra alb / gri / verzuie se disting 3 zone. Primele de la baza sunt formatiuni verticale, paralele, alaturate, sub forma de coloane de 6 – 8 metri cu sectiune aparent pentagonala, evident neuniforma in realitate. Peste acestea sunt niste “depuneri” orizontale rezultate in urma solidificarii curgerii lavei, grosimea acestui strat de bazalt fiind de circa 2 metri. Al treilea strat este din nou unul vertical, de coloane asemanatoare cu primul strat, dar mai putin inalte. Inaltimea totala a coloanelor de bazalt masoara 10 – 15 metri. Exista cateva randuri de coloane, in afara celor mai frumos evidentiate, mai exista unele putin mai jos, ca o orga, si altele in afara drumului principal de acces, din aceeasi familie, dar mai putin spectaculoase. In cariera de bazalt s-au facut exploatari pana in anii ’60 ai secolului trecut.

2. Coloanele de bazalt – Lacul de smarald

1 km / 30 minute / ușor

Urmam indicatoarele care chiar asigura varianta cea mai buna de acces. Ne întoarcem lângă parcare. Dupa ce am urcat in drumul “de masina”, am coborit in partea cealalta a acestuia intr-un loc minunat. Există un punct de belvedere mai înalt (punctul 3 pe hartă) și altul pe malul lacului (punctul 4 pe hartă).

Lacul de smarald

Lacul de smarald este ascuns intr-o covata. Este imprejmuit cel putin pe una din laturile lungi de formatiuni bazaltice, asemanatoare coloanelor. Acestea ii confera o culoare verde-albăstruie, depinde cum bate lumina. Lacul este populat cu peste si are o adancime de circa 18 metri, in crestere. Lacul s-a format din acumularea de percipitatii, dar are si izvor. Nivelul acestuia variaza functie de evaporare, precipitatii si topirea zapezii.

3. Lacul de smarald – Vulcanul stins (Racoș)

3 km / 1 oră / ușor

De pe malul lacului ne întoarcem în intersecția din apropierea parcării, apoi continuăm la stânga, în unghi ascuțit pe un drum care ocolește pe la nord lacul de smarald, formând un U. Pe alocuri zona a fost puțin mlăstinoasă, imbibata de apa de la zapada in curs de topire. Acest traseu ne conduce, în urcuș, la un punct de belvedere situat pe marginea craterului vulcanului (punctul 5 pe hartă). De aici putem înconjura pe la sud vulcanul trecând pe la antene (punctul 6 de pe hartă) până în extremitatea nordică a craterului (punctul 7 de pe hartă).

Vulcanul stins

Aici a functionat cariera de scorie bazaltica Dealul Heghes. Locul este cunoscut ca Vulcanul Stins. Da, chiar este un vulcan, si este ultimul vulcan, care a erupt pe teritoriul României de astazi.
Citisem de sol rosiatic si vegetatie saraca, dar nu mi s-a parut chiar așa. Poate doar pe conul interior al vulcanului. Pe fundul craterului a crescut insa vegetatie, copaci. Terenul e drept prezinta mostre de zgura vulcanica, cenusa, bombe vulcanice, piatra ponce, bazalturi si lava solidificata. Vârful vulcanului are cota 612 m, dar cucerirea acestuia nu este recomandată, datorită potecii abrupte, neamenajate.

4. Vulcanul stins – Racoș parcare

1,3 km / 30 minute / ușor

Am stat vreo 15 minute pe gura vulcanului stins. Apoi am coborit pe de-a dreptul prin iarba zemuinda catre drumul “de masina”, pe partea cealalta a Lacului de Smarald (punctul de belvedere 8 de pe hartă), pe care l-am mai pozat si din acest unghi.