Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Sarmizegetusa, Hunedoara

1. Orașul

Zidurile orasului inconjurau o suprafata aproape dreptunghiulara, cu o arie de circa 33 ha. Ele erau construite din blocuri de piatra cioplita, care erau imbinate cu mortar și erau prevazute sus cu creneluri.

Pe fiecare latura se afla cate o poarta. Portile de pe laturile paralele erau legate intre ele prin doua strazi principale (cardo si decumanus), care strabateau cetatea dintr-o parte in alta.

In afara zidurilor cetatii, pe alte ca. 80 ha, romanii au ridicat numeroase monumente, cladiri particulare si alte constructii. In afara zonei locuite, orasul detinea un ”teritoriu”, unde cei cu dare se retrageau vara intr-un fel de ferme “villa rustica”, cum sunt cele din Hobita sau Santamaria Orlea, dar si asezari de rang inferior precum Aquae (Calan Bai) sau Germisara (Geoagiu Bai), acolo unde inca din acele vremuri antice existau bai termale. Imparatul Traian a intemeiat in provincia Dacia, un singur oras, Colonia Dacica, urmasii sai construind alte 10 asezari cu rang de oras.

Teritoriul metropolei se intindea de la castrele Tibiscum (Jupa), la Micia (Vetel) si Bumbesti, pana la intrarea Jiului in defileu. Prin Ulpia Traiana trecea drumul imperial care venea de la Dunare și facea legatura cu nordul provinciei, la Porolissum (Moigrad).

Acest drum, numit si drumul roman, s-a pastrat pana in zilele noastre, iar portiunea dintre Sacel – Barasti si Santamaria Orlea este cel mai drept drum pe care l-ati vazut vreodata intinzandu-se pe o lungime de 6 km, actualmente asfaltat in totalitate (autoritatile spun ca pentru a fi mai bine conservat?!). Asa sa fie!

Istoria mai consemneaza ridicarea in anul 118 a unui monument inchinat imparatului Hadrian, in anul 172 altul imparatului Marcus Auraelius, iar in 250 se inalta o statuie de bronz in cinstea lui Traianus Daecius. In secolul al III-lea are loc retragerea armatei romane de pe teritoriul Daciei, ordonata de imparatul Auraelian (271). Cea mai mare parte a populatiei a ramas insa pe aceste meleaguri. Viata orasului nu a incetat odata cu navalirea hunilor sau a altor popoare migratoare, amfiteatrul roman fiind folosit secole la rand (secolele al IV-lea – al VI-lea), prin baricadarea portilor acestuia, ca o fortareata impotriva atacurilor acestora.

Atat in evul mediu cat si in urmatoarele perioade istorice, in zona Sarmizegetusa s-a folosit drept material de constructie multa piatra de la ruinele romane. Aceasta se gaseste la mai multe biserici din zona precum Densus, Ostrov, Pesteana, Santamarie Orlea.

2. Forumul

Ruinele romane au prezentat interes inca din sec. al XVIII-lea. Mai aproape de zilele noastre santierul arheologic de la Sarmizegetusa a fost coordonat de C. Daicoviciu.

Daicoviciu a numit descoperirile sale arhgeologice “Palatul Augustalienilor”, ceea ce mai tarziu s-a dovedit a fi Forumul Coloniei Dacica. In centrul Forumului se intalneau cele doua drumuri principale cardo si decumanus. Intrarea in curtea Forumului se facea printr-o poarta monumentala cu patru coloane (“tetrapilum”) cu un arc de triumf dublu, pe al carui frontispiciu se afla inscriptia ce atesta intemeierea sa.

Curtea Forumului este plina de blocuri de marmura, in centru si pe laturi gasindu-se statui din bronz sau marmura. Tot in forumurile din oras se gaseau si pietele (de vite, de peste, de ulei).

3. Basilica

Din Forum se intra in Basilica, constructia dominanta a ansamblului cetatii din acea vreme.

In secolul al XX-lea au fost scoase de sub pamant materiale ceramic, obiecte din aur, argint, bronz, fier, os; au fost descoperite ateliere de sticlarie, temple necropole si mai multe alte constructii. De o parte si de alta a Drumului Imperial, au fost dezgropate doua necropole. Una din descoperirile remarcabile o reprezinta instalatia de incalzire centrala (hypocaust) care poate fi vazuta in stare destul de buna intr-o restaurare din muzeu si sub forma de ruina in sit.

4. Domus Procuratoris

Sapaturile de dupa anii ’80 au descoperit Domus Procuratoris, palatul procuratorului provinciei (cel cu darile). Sapaturile din zona Forumului, centrul orasului antic, sunt si ele in expansiune.

5. Amfiteatrul

Constructia cea mai impresionanta ramane Amphitheater, de forma ovala (88 m diametrul mare, 69 m cel mic), este ceea ce astazi am numi stadion. Aici aveau loc lupte de gladiatori, se puneau in scena spectacole si se organizau concursuri sportive. Amfiteatrul este strabatut si de un canal prin care se scurgea apa cu care se spala arena dupa lupte. In tribunele dispuse pe trei niveluri (marmura, piatra si lemn) incapeau ca. 5000 spectatori, asezarea acestora se facea organizat functie de rangul pe care il detineau. Plebea avea bineinteles locurile cele mai departate.

6. Templele

In fata Amfiteatrului se intinde o zona sacra, inca incomplet cercetata, unde s-au descoperit Templul lui Aesculapio si al Hygeiei, mai multe inscriptii in piatra precum si coloanele descoperite certificand acest fapt.

In apropierea zidurilor orasului se gasea Marele Templu, inchinat mai multor zeitati.

Langa Amfiteatru este si Tempul zeitei Nemesis.

Se mai vizitează Templul zeilor Domnus și Domna, Templul lui Liber Pater și Templul zeului Silvanus.